Marti 4 octombrie 2005

"Ti-ai dat de hac"
- nu stii ce sa mai faci, ti s-a infundat.

Sf. Sfintit Mucenic Ierotei, Episcopul Atenei; Sf. Mucenici: Domnina, Audact si Calistena

Sf. Francisc din Assisi

Sf. Ieroteu, episcop; Sf. Francisc de Assisi

Biserica crestina il praznuieste astazi pe Sfantul Sfintit Mucenic Ierotei. Sfantul era din Atena si facea parte din cei noua sfetnici ai Areopagului, sfatul cetatii. Sfantul Apostol Pavel a fost cel care l-a crestinat, l-a botezat si l-a numit mai tarziu episcop. Ierotei a devenit astfel primul episcop crestin al Atenei. Sfantul Ierotei a invatat pe marele Dionisie credinta in Hristos si a fost si incepator al cantarilor la Adormirea si la ingroparea Preasfintei Nascatoare de Dumnezeu, in adunarea Sfintilor Apostoli. El era instrainat de cele pamantesti, aratand tuturor ca este cuprins de dumnezeire. Fiind bine placut inaintea lui Dumnezeu si veselind pe El cu faptele sale bune, catre Domnul s-a mutat.

In Romania

1871 - Anularea concesiunii acordate consortiului Strousberg, care daduse faliment;

1929 - Sub directoratul lui Liviu Rebreanu se inaugureaza Studioul Teatrului National din Bucuresti, cu "Muscata din fereastra", piesa lui V. I. Popa, prezentata in premiera in regia lui Paul Gusty.

In lume

1883 - Prima calatorie a luxosului tren Orient Express. A pornit din Paris spre Giurgiu, via Münich si Viena;

1853 - Imperiul Otoman declara razboi Rusiei. Incepe Razboiul Crimeii (1853-1856), purtat intre Rusia, pe de o parte, si Imperiul Otoman, Marea Britanie, Franta si Regatul Sardiniei, pe de alta parte. Operatiunile militare au avut loc la Dunare, in Transcaucazia, la Marea Baltica, pe coastele Kamceatkai si in Crimeea, unde s-au desfasurat cele mai importante batalii;

1977 - Au loc la Belgrad lucrarile Reuniunii general-europene consacrate examinarii aplicarii Actului Final de la Helsinki al Conferintei pentru securitate si cooperare in Europa, la care iau parte reprezentanti din 35 de state (33 de tari europene, inclusiv Romania, precum si SUA si Canada).

1934 - Actorul Mircea Albulescu;

1946 - Actrita Susan Sarandon;

1949 - Actorul Armand Assante.

La 4 octombrie 1332 a avut loc reinfiintarea episcopiei catolice, numita a Milcoviei, in partea de sud-vest a Moldovei, "la hotarele tatarilor". Papa Ioan al XXII-lea (1316-1334), din Avignon, porunceste arhiepiscopului de Strigoniu sa numeasca in fruntea acestei episcopii pe calugarul minorit Vitus de Monteferreo; cu acest prilej se mentioneaza ca "mosiile, bunurile si drepturile episcopiei si ale bisericii pomenite «a Milcoviei»" au fost "cotropite de puternicii acelor parti" ("a potentibus illarum partium"), ceea ce atesta existenta unei puternice clase suprapuse in acest teritoriu; porunca a fost reluata in termeni aproape identici si de papa Clement al VI-lea (1342-1352), la 29 martie 1347, care cerea arhiepiscopului de Kalocsa sa-l sfinteasca pe capelanul regelui, Thomas de Nympti, ca episcop de Milcov. In 1228, avusese loc intemeierea Episcopiei cumanilor avand ca prim-titular pe dominicanul Teodoric.

In anul 1840, domnul Tarii Romanesti hotaraste ca pe principalele drumuri de posta sa se introduca pentru transportul calatorilor trasuri brasovene. Intr-un astfel de mijloc de transport acoperit cu coviltir incapeau sase persoane. O frumoasa descriere a unei calatorii intre Bucuresti si Iasi, asa cum se desfasura aceasta inainte de anul 1848, ne-a fost lasata de scriitorul, economistul si omul politic roman Ion Ghica: "Dupa mai multe vizite pe la vornicie, la postelnicie, la agie, la casa postei, alergaturi care a dainuit vreo zece zile, intr-o vineri, pe la orele trei dupa amiaza, trosc, plosc, intra in curte opt cai cu doi surugii, precedati de un ceaus calare. Cat te stergi la ochi, insirase caii, cate doi la trasura, un fel de brisca usoara, s-o duci cu un cal; intr-o clipa eram la capul Podului Targului de afara, Bariera Mosilor de astazi; chiuiau si plesneau surugii pe ulitele Bucurestiului de ridicau lumea in picioare, barbati si femei alergau la usi si la ferestre sa vada cine trece...". Verva surugiilor romani a atras atentia unui calator francez, care, mergand prin Tara Romaneasca si Lodova la inceputul secolului al XIX-lea, scria ca, desi a strabatut in viata sa peste 40.000 leghe cu posta, conducatori surugii ca moldo-vlahii nu a intalnit in nici o parte a lumii. Ei injura de tremura imprejurimile, in popor chiar se spunea despre olacari (surugii) "ca erau oameni scopiti si cu carnea de pe pulpele picioarelor scoasa ca sa poata fugi cu iuteala calului fara a osteni". (Profesor Ion Ghinoiu)