Este ziua 292 a anului
Au mai ramas 73 de zile
PROVERBUL ZILEI
|
"Nu-mi aprinde paie-n cap"
- adica nu ma intarata, nu ma supara.
|
|
|
Citește pe Antena3.ro
CALENDAR CRESTIN-ORTODOX
|
|
CALENDAR ROMANO-CATOLIC
|
|
CALENDAR GRECO-CATOLIC
|
|
SARBATOARE CRESTINA
|
Celebrat astazi de crestini, Sfantul Prooroc Ioil a vietuit cu 800 de ani inainte de nasterea lui Hristos. Numele lui se talcuieste dragostea Domnului, sau incepatura, sau parga lui Dumnezeu. El era din semintia lui Ruvim, din satul Metomoran; si prorocind despre foametea si incetarea jertfelor legii si despre patima dreptului proroc, prin care s-a innoit spre mantuire tot pamantul, a murit si s-a ingropat in pamantul lui. In Sfanta Scriptura exista o carte scrisa de Proorocul Ioil. Ca simbol al judecatii din urma ce va avea loc la Ierusa-lim, in "Valea Judecatii", Ioil descrie urgia unei invazii de lacuste si indeamna poporul sa se intoarca la Dumnezeu. Proorocul anunta si revarsarea Duhului Sfant peste oameni.
|
S-A INTAMPLAT AZI
|
In Romania
In lume |
NASCUTI LA 19 octombrie
|
|
MOMENT ISTORIC
|
La 19 octombrie 1935 a murit, bolnav de tuberculoza, Gib Mihaescu, nuvelist si romanicer. A inceput sa scrie devreme, la 17 ani, cand a trimis o poezie la revista Viata sociala. A debutat in 1919, in revista Luceafarul, cu schite satirice. In acelasi an, a lucrat in redactia ziarului Tara Noua, pana in 1920, cand a plecat la Cluj, unde, impreuna cu
Adrian Maniu si Cezar Petrescu, a editat revista Gandirea, in care a scris pana la sfarsitul vietii sale. Primele scrieri notabile ale sale sunt nuvelele adunate in volumele "La Grandiflora" (1928) si "Vedenia"(1929), publicate anterior in diferite reviste. Dupa experienta de nuvelist a inceput sa scrie romane-gen care l-a consacrat drept unul dintre cei mai va-lorosi prozatori romani moderni, fiind, alaturi de Camil Petrescu si Hortensia Papadat-Bengescu, printre primii care au abordat universul vietii interioare in proza romaneasca.
|
Credinte populare, traditii, semne
|
Calendarul oierilor romani era impartit in doua anotimpuri egale: "vara pastorala", intre Sangiorz (23 aprilie) si Samedru (26 octombrie), "iarna pastorala", intre Samedru si Sangiorz. Miezul verii era marcat de Santilie (20 iulie), sfant crestin care a preluat atributiile unui zeu preistoric al soarelui si focului, iar miezul iernii pastorale de Sanpetru Lupilor, divinitate naprasnica care imparte in noaptea de 25 spre 26 ianuarie tainul (oi, vite, oameni) lupilor pe un an intreg. Inceputurile (Sangiorzul si Samedrul) si miezurile sezoanelor pastorale erau importante repere calendaristice pentru planificarea intregii activitati a crescatorilor de animale, in special a oierilor. Asemanator romanilor, popoarele de origine celtica din nord-vestul Europei (scotienii, irlandezii) au avut un calendar pastoral structurat tot pe doua anotimpuri: vara intre Armindeni (1 mai) si Ziua Tuturor Sfintilor (1 noiembrie), iarna intre 1 noiembrie si 1 mai. Diferenta de numai cateva zile intre cele doua importante arii culturale ale Europei, dacica si celtica, in ceea ce priveste inceputul verii pastorale (23 aprilie - 1 mai) si inceputul iernii (26 octombrie - 1 noiembrie) se explica prin diferenta de latitudine geografica si de conditiile locale de clima in care traiesc urmasii actuali ai celtilor si geto-dacilor.
Mult mai multe obiceiuri specifice Anului Nou pastoral
le-au pastrat romanii la Vinerea Mare si Samedru. (Profesor Ion Ghinoiu)
|