Este ziua 350 a anului
Au mai ramas 15 zile
PROVERBUL ZILEI
|
"Nu se vinde
gogosarului gogosi"
- se zice atunci cand vrei sa dai celui care are cu prisos un lucru.
|
|
|
Citește pe Antena3.ro
CALENDAR CRESTIN-ORTODOX
|
|
CALENDAR ROMANO-CATOLIC
|
|
CALENDAR GRECO-CATOLIC
|
|
SARBATOARE CRESTINA
|
Astazi este sarbatorit Sfantul Prooroc Agheu. Acesta era din semintia lui Levi.
S-a nascut in Babilon, pe vremea robiei. Pe cand era tanar a venit din Babilon in Ierusalim si a profetit cu Sfantul Zaharia timp de 36 de ani. A fost unul dintre cei din urma prooroci ai Vechiului Testament. Iudeii au inceput sa inalte Templul daramat si, ivindu-se multe piedici, dupa putina vreme, au renuntat. In timpul lui Darius, imparatul persilor, iudeii se apucasera din nou de zidit, dar lucrul mergea greu. Impreuna cu Proorocul Zaharia, Agheu a fost trimis de Dumnezeu ca sa risipeasca aceste temeri si ingrijorari, spunand iudeilor ca templul nu va fi lipsit de slava, proorocind, cu 470 de ani inainte, ca in templul acesta era randuit sa intre Mesia.
|
S-A INTAMPLAT AZI
|
In Romania
In lume |
NASCUTI LA 16 decembrie
|
|
> CALENDAR DE POST
|
Saptamana 12 - 18 decembrie
|
Credinte populare, traditii, semne
|
"Boadnicu" este un obicei atestat la meglenoromani, sinonim Butucul de Craciun, trup neinsufletit al zeului Craciun care moare prin taierea unui copac din padure si renaste printr-un rit funerar de incinerare la sarbatorile solstitiului de iarna. In Ajunul Craciunului, barbatul taia un copac si il aducea in casa. Seara, capul familiei cu Boadnicu in brate si femeia cu o tipsie incarcata cu mancare de post si diferite fructe (stafide, portocale, pere) ieseau in curte, la strejeru (par in mijlocul ariei de care se legau caii la treieratul graului). Dupa ce se punea pe tipsia sprijinita pe strejeru o turta in aluatul careia s-a introdus o moneda de argint, barbatul multumeste Boadnicului: "Dumnezeule, Dumnezeule, vin sa cinam cu belsug, cu noroc, cu sanatate si cu tot ce ai dat". Membrii familiei reveneau in casa, puneau Boadnicu pe vatra si il ardeau, zi de zi, putin cate putin, pana la Boboteaza. Membrii familiei se asezau la masa, mancau cate un catel de usturoi ca sa fie sanatosi de-a lungul anului si taiau turta sacra in mai multe bucati: una pentru Boadnicu, una pentru vite si cate una pentru fiecare persoana din casa. Se credea ca cine gaseste moneda de argint va fi norocos in noul an. La aceasta masa din Ajunul Craciunului se bea sau se gusta obligatoriu vin. Dimineata, cand membrii familiei se intorceau de la biserica, paseau peste un fier ca sa fie sanatosi peste an si intrau in casa cu cate o craca sau o aschie in mana, o puneau pe foc si invocau divinitatea: "Domnul sa dea noroc!".
(Profesor Ion Ghinoiu)
|