Este ziua 77 a anului
Au mai ramas 288 zile
PROVERBUL ZILEI
|
"Trece ca pe langa o moara pustie"
- fara sa se mai opreasca, fara sa mai intre. >"Proverbele Romanilor", Iuliu A. Zanne, vol. I, Editura Scara, Asociatia Romana pentru Cultura si Ortodoxie, Bucuresti |
|
|
Citește pe Antena3.ro
CALENDAR CRESTIN-ORTODOX
|
|
CALENDAR ROMANO-CATOLIC
|
|
CALENDAR GRECO-CATOLIC
|
|
|
|
SARBATOARE CRESTINA
|
Praznuit astazi, Sfantul Chiril, Arhiepiscopul Ierusalimului s-a nascut intr-o familie crestina. Se dedica predicarii invataturii crestine, desi avea numai 12 ani. Se calugareste, iar dupa ce imparatul Constantin cel Mare construieste Biserica Invierii, din Ierusalim, tanarul Chiril este numit preot la aceasta biserica. Aici a rostit celebrele Cateheze. Dupa moartea episcopului Maxim, Sfantul Chiril este ales Arhiepiscop al Ierusalimului. Imparatul Constantiu si imparatul Valens, amandoi arieni, au reusit in doua randuri sa-l scoata din scaun pe Sfantul Chiril. Dupa 16 ani de exil, este reasezat pe scaunul Bisericii Ierusalimului, in vremea imparatului Teodosie cel Mare.
|
S-A INTAMPLAT AZI
|
In Romania
In lume
|
NASCUTI LA 18 martie
|
|
CALENDAR DE POST
|
Saptamana 14-20 martie
|
Credinte populare, traditii, semne
|
Planta cunoscuta sub numele de Iarba Mare sau Omanul era invocata in ziua de vineri, dupa Lasatul Secului, de Pasti, sa dea frumusete si par bogat fetelor si nevestelor. Dimineata, inainte de rasaritul soarelui, fetele cautau si scoteau din pamant radacina Homanului, cinsteau cu sare si paine pamantul in care a crescut si-l invocau pe Santoaderul cel Mare: "Toadere, Santoadere,/Da cosita fetelor/Cat e coada iepelor!". In Transilvania de sud, fetele culegeau astazi pentru scalda rituala frunzele altei plante, Popelnicul, si o invocau tot ca pe o divinitate: "Popelnice, Popelnice,/Eu iti dau pita cu sare,/Tu sa-mi dai cosita mare!". Se credea ca Homanul sau Iarba Mare apara casa de primejdii, oamenii si animalele de molime. De aceea, radacina se pastra, peste an, agatata la grinda, purtata la caciula de barbati, de marama sau tulpan de fete si neveste. Cu ea se afumau copiii bolnavi si locuinta pentru alungarea raului. In satele din Muntii Apuseni, fetele de la 14 ani in sus se spalau in seara de Santoader pe cap cu lesie din parlangina, iarba cu miros placut, pe care o purtau nevestele si fetele in san. Spalarea si aranjarea parului marcau trecerea rituala a unui important prag: implinirea varstei de 14 ani si intrarea lor in categoria fetelor de maritat. Din acel moment, fetele erau considerate apte pentru casatorie. Scalda rituala in Vinerea Santoaderului era practicata atat la sate, cat si la orase. (Profesor Ion Ghinoiu)
|