Vineri 20 mai 2005

"Cine imbratiseaza multe aduna putine"
- cine face mai multe lucruri deodata nu realizeaza nimic.

>"Proverbele Romanilor", Iuliu A. Zanne, vol. I, Editura Scara, Asociatia Romana pentru Cultura si Ortodoxie, Bucuresti

Sf. Mucenic Talaleu; Cuv. Talasie; Cuv. Marcu Pustnicul

Sf. Bernardin din Siena

Sf. Talaleu

Astazi, crestinii aduc praznuire Sfantului Mucenic Talaleu, mucenicul lui Hristos, care era din partile Feniciei. A fost crescut si educat in invatatura si sfatuirea Domnului de familia sa, parintii sai fiind si ei crestini. Dezvoltandu-i-se interesul fata de cele duhovnicesti, a inceput sa invete sfintele si dumnezeiestile scripturi si, crescand in varsta, a dorit sa invete mestesugul doftoricesc. A deprins aceste cunostinte reusind sa vindece toate bolile, fara sa se foloseasca de doctorii, si, in acelasi timp, isi dadea toata silinta sa aduca la buna-credinta pe slujitorii de idoli si sa-i faca crestini. Aflat in slujba dreptei credinte, Sfantul Talaleu a devenit mucenic al Domnului.

In Romania

1865 - Se inaugureaza, la Bucuresti, din initiativa lui Ion Ionescu de la Brad si a lui P.S. Aurelian, prima expozitie nationala de produse agricole si industriale romanesti;

1947 - Constantin I.C. Bratianu, presedintele Partidului National-Liberal, adreseaza Regelui Mihai I un memoriu in care se ia atitudine fata de masurile antidemocratice promovate de guvernul Petru Groza impotriva opozitiei, propunand Regelui sa nu mai semneze nici o lege care ar aduce modificari esentiale in structura politica si economica a tarii si sa faca demersuri pe langa cele trei mari puteri in vederea formarii unui guvern care sa reprezinte vointa si aspiratiile reale ale tarii;

1960 - Inaugurarea noii cladiri a garii orasului Constanta; arhitecti: Theonic Savulescu si Florin Ionescu;

1990 - Primele alegeri in Romania postcomunista; se consemneaza o masiva participare la vot (86,20%).

In lume

325 - A avut loc Primul Sinod ecumenic, la Niceea, convocat de Constantin cel Mare; este combatuta erezia ariana;

1498 - Expeditia lui Vasco da Gama a atins tarmul indian, deschizand un nou drum maritim;

1799 - Romancierul Honore de Balzac (m. 1850);

1944 - Cantaretul Joe Cocker;

La 20 mai 1848 a avut loc Adunarea Nationala de la Cernauti, convocata cu scopul de a hotari asupra dorintelor tarii, la care participa reprezentanti ai tuturor starilor sociale si ai tuturor regiunilor bucovinene. S-a formulat un program in 12 "dorinte": separarea Bucovinei de Galitia si constituirea ei in tara de coroana autonoma; conservarea nationalitatii romane si crearea de scoli nationale; organizarea administratiei tarii pe baza de autonomie provinciala; intocmirea unui cadastru funciar si infiintarea unui institut de credit; dezrobirea taranilor prin desfiintarea clacii si a dijmei; libertate religioasa si egalitate confesionala; desfiintarea controlului fiscal; desfacerea de episcopatul de la Carlovat si alegerea episcopului de catre un congres bisericesc; reglementarea chestiunilor de administratie bisericeasca; recunoasterea dreptului de control asupra administratiei fondului bisericesc.

Pentru linistirea sufletului si usurarea mortii, batranii ajunsi pe patul de moarte isi cheama cunoscutii despre care isi aduc aminte ca i-au nedreptatit, i-au suparat sau le-au gresit cu ceva in viata, pentru a le cere iertare si a-si lua ramas bun. Se crede despre cel care nu se iarta cu cei carora le-a gresit in viata ca moare anevoie, se chinuie. Obiceiul cererii iertarii pe patul mortii, imbratisarea si lacrimile batranilor sunt scene de un rar dramatism traite inca de multi romani. Inainte de moarte, uneori chiar pe patul mortii, se obisnuia sa se lase copiilor un testament verbal devenit, ulterior, actul scris de mostenire. Testamentul nescris, pe patul mortii, avea putere de lege. Sintagma "partea sufletului" din unele documente istorice inseamna ca un personaj, in viata fiind, si-a lasat averea unei biserici sau unei alte persoane in schimbul obligatiei de a-l inmormanta, a-l pomeni si a-i face pomenile conform obiceiului. Spre deosebire de societatea medievala occidentala, unde primul nascut mostenea casa si caminul de casa, compensatie a faptului ca acestuia ii reveneau sarcinile militare ale familiei, in satul romanesc dreptul ii apartinea ultimului nascut, urmasului care avea sansa pastrarii mai indelungate a cultului mosilor si stramosilor. Local, obiceiul de a lasa pe patul mortii mostenire copiilor diferite bunuri, sfaturi, mari secrete este practicat si astazi. (Profesor Ion Ghinoiu)