x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Campaniile Jurnalul Descoperirea Romaniei 10 iulie 2004: Humulesti - Punguta cu doi bani e de vanzare

10 iulie 2004: Humulesti - Punguta cu doi bani e de vanzare

10 Iul 2004   •   00:00
10 iulie 2004: Humulesti - Punguta cu doi bani e de vanzare

Humulestiul de azi nu mai pastreaza din satul copilariei lui Creanga decat spiritul hatru al localnicilor. Humulestenii au devenit oraseni, au pierdut multe din obiceiurile vechi, dar au un "nu-stiu-ce" si un "nu-stiu-cum" al lor, de parca ar fi personaje din scrierile lui Creanga.

VIOREL ILISOI

"Nu da, domnule, sambata de pomana la cersetori, mai bine dai martea la un mahmur sa se dreaga", ma sfatuieste, asemenea popii Duhu, un batran care a oprit caruta ca sa-si ia tigari de la carciuma aflata gard in gard cu casa lui Ion Creanga.

INGHESUIALA. In curtea casei lui Creanga, invadata de tumultul manelelor de alaturi, e inghesuiala ca la obor. "Asa e mereu aici", precizeaza ghidul. Pe Creanga posteritatea nu l-a tras de urechi, nu l-a contestat nimeni dupa obiceiul vremilor noastre. Chiar daca a intrat in manualele scolare si a devenit subiect de examene, nu s-a refugiat intr-un colt prafuit de biblioteca, e viu si prezent. In forfota de vizitatori disting chiar dialoguri pe ungureste sau pe englezeste.

Altor case memoriale pragul le e trecut numai de cateva ori pe an. Humulestiul insa, aflat in drumul spre Manastirile Neamtului si Bucovinei, nu are zi fara vizitatori. Turismul cultural are un sens, la Humulesti, mai mult decat oriunde in Romania. Iar manelele ori megiesul Creanga-land, teritoriu al kitsch-ului, nu au nici un merit in asta.

FIGURINE. Peste drum de casa scriitorului, personajele din cartile lui se coc la soare pe o taraba. Ionela si Costin Lungu manufactureaza figurine inspirate de personajele lui Creanga si le vand ca suveniruri pe bani putini, "cat sa-mi cumpar praf pe toba si colb pe talpi", spune Costin.

Ionela e de loc din Tulcea. L-a cunoscut pe Costin in statiunea Oglinzi, unde venise sa lepede stresul studentiei. Ea preda acum chimia la liceu, el este inspector de asigurari, au casa si tot ce le trebuie, figurinele nu le vand decat din pasiunea lor pentru scrierile lui Creanga.

"Folosim numai materiale din zona, spune Ionela Lungu, huma si pietris din Ozana, panza tesuta la manastiri... Mai greu e cu canepa, e cam cu ciubote rosii de cand cu panica asta nationala fata de droguri... Altii ar fi facut matrite si ar fi scos papuselele pe banda rulanta, dar noi facem numai unicate. Ne iese cam 100 de euro pe an." Dar nu castigul e scopul sotilor Lungu - scot si ei doi bani, exact cat in pungutele pe care le vand, fiecare avand cate doua monede de 100 de lei, iesite din circulatie. Ei chiar il iubesc pe Creanga, sunt printre putinii, foarte putinii oameni din Humulesti care il citesc si-l recitesc, putand recita pe dinafara pagini intregi. Ceilalti sunt cu lecturile la genunchiul broastei.

TURCALAII

In Humulesti, devenit acum cartier al orasului Targu Neamt, nici batranii nu-si mai aduc aminte cand a fost ultima sezatoare. Mestesugurile descrise de Creanga in "Amintiri..." au devenit amintiri si ele. Vasile Vranceanu, poreclit Chele - Piele, adica - , de 43 de ani, rar mai face cate un cojoc sau o boanda. Fiindca humulestenii nu mai poarta asa ceva. Se imbraca cu treninguri si blugi, incalta adidasi, iar placintele poale-n brau le fac la aragaz. Beciurile nu mai au curechi la murat, din poduri a disparut slanina, de gasit acum numai in frigoriferele magazinelor deschise la tot pasul. Chele a invatat cojocaria de la un unches, apoi l-a invatat si pe taica-su, tot Vasile. Le-a invatat si pe fetele lui, Elena si Oana, dar ele vor deveni profesoare, nu vor face cojocele si caciuli. Fetele din sat nici cusutul nu-l mai stiu, nicidecum torsul sau tesutul, ca-n vremea lui Ionica Torcalau.

PORECLE

Vasile Chele a lui Vranceanu nu se rusineaza de porecla lui. Asa se stiu oamenii in Humulesti: dupa porecle si dupa parinti, fiecare de-al cui este: Ionica a lui Stefan Apetrei, Chele a lui Vranceanu, Vasilica Duduiala (de la mersul lui apasat), Marinica Cap-Patrat. Altul e Om Bun, altul Viata-Lunga. Un zdrahon, infatigabil amorez, e poreclit Pizdac, iar unuia care a fost prins odata furand o gaina i se spune Ghita Vulpoi. Bat-in-Cur merge cracanat, Partac trage vanturi furioase, la fel ca Bulbuc, care face bulbuci pe la spate cand face baie in Ozana, Clapon e gras, Barzoi e slab si inalt, Butuc e padurar, Matreata e chel, iar Ileana-Pardon a fost fecioara pentru foarte scurta vreme, actualmente fiind incredibil de generoasa cu flacaii - sunt porecle pe care nici Creanga nu le-ar fi omis din povestirile lui, daca i-ar fi fost dat sa traiasca in Humulestiul de azi.

Schimburi culturale Infratiti cu Occidentul si cu Asia

CRISTIAN PETRU, ALEXANDRU NASTASE

Nica a lui Stefan Apetrei ar fi putut pleca impreuna cu colegii lui in excursie in Occident sau poate chiar in China daca ar fi fost astazi elev al Scolii Domnesti din Targu-Neamt. Si asta pentru ca orasul Targu-Neamt, cu tot cu cartierul marginas Humulesti, este infratit cu nu mai putin de 6 orase din strainatate. Nica ar fi vizitat prima oara Dendermonde din Belgia, localitate infratita cu orasul nemtean din 1990. "Sofica Vasiliu, de loc din Humulesti, traieste de multa vreme in Belgia. Imediat dupa Revolutie a venit acasa impreuna cu o delegatie de acolo. Romanii si belgienii au discutat si asa au ajuns sa se infrateasca orasele. Multi elevi din Targu-Neamt au fost in vizita in Belgia. Au mai fost si alte schimburi de delegatii", sustine fostul primar Serafim Lungu.

NICA IN ASIA. In China nu ar fi ajuns inca Nica, dar timpul nu e pierdut. Infratirea din 1995 cu orasul asiatic Quing Zhon s-a facut prin intermediul unui prieten chinez al fostului primar Lungu. "Drumul costa destul de mult, asa ca au fost doar delegatii cu oameni de afaceri de aici. Elevii scolilor din Targu-Neamt nu au fost in China", povesteste fostul edil. Dar mare ar fi fost mirarea lui Nica a lui Stefan Apetrei daca s-ar fi intalnit pe ulitele Humulestilor cu chinezii veniti cu afaceri in zona, tocmai din indepartatul Quing Zhon. In Republica Moldova, Targu-Neamt este infratit cu Telenesti, din 1998, iar vizitele de afaceri si cele culturale au fost dese. Targu-Neamt este infratit si cu trei orase din Franta: Saint Etienne, Panazol si Saint Just-Saint Rambert. In Romania au venit investitori si elevi, iar nemtenii s-au bucurat la randu-le de ospitalitatea francezilor.
×
Subiecte în articol: creanga descoperirea romaniei humulesti