De la Palermo la Venetia

Iata cum traieste echipa Caravanei. Ziaristii devin si ei subiect. Cum se vede din interior episodul din orasul Victoria, etapa ce urmeaza Transfagarasanului.

Iata cum traieste echipa Caravanei. Ziaristii devin si ei subiect. Cum se vede din interior episodul din orasul Victoria, etapa ce urmeaza Transfagarasanului.

Hotel Palermo, Victoria. Soarele imi bate rautacios in fereastra. Mijesc ochii si, cu mari eforturi, reusesc sa vad cat e ceasul. Noua dimineata. Patru ore de somn... Mama, ce-as mai dormi! Dar cred ca soarele s-a inteles cu sefii. E cu ochii pe mine. Sau in ochii mei... Nu am incotro! Ma dau jos din pat si ma proiectez spre baie. Unde o fi Cristi, colegul meu de camera? Firul de la laptop imi pune piedica. Noroc ca ma tin bine pe picioare, ca altfel o pateam rau de tot amandoi - si eu, si laptop-ul. Dau drumul la apa. Curg cateva picaturi si se opreste. Ghinion! Noroc ca unii dintre noi beau apa plata, ca altfel altii ar fi ramas cu "toaleta"de dimineata nefacuta. Tibi a venit sa ma ia la masa. Si el e cam adormit. Ne oprim intr-o gradina de vara sa mancam si sa ne bem cafeaua. Nu zabovim prea mult ca avem treaba. Astazi trebuie sa continuam "descoperirea" orasului Victoria. Ne plimbam pe strazi si vorbim cu oamenii ca sa le aflam obiceiurile, necazurile, nazuintele. Cristian merge si el cu noi. Vrea sa ne filmeze "in actiune".

LA VENETIA. Mai bine s-ar fi dus cu Andreea si Mogos la Venetia. Am crapat toti de invidie cand, la pranz, Mogos ne-a povestit cum s-a dat el cu gondola. Ba chiar s-a si bronzat pe ceafa si pe maini, ca tractoristii. Pe fata nu l-a prins soarele ca cica-i tinea umbra palaria gondolierului. Andreea, in schimb, nu-si putea lua gandul de la lipitanul negru pe care l-a vazut acolo. L-a mangaiat si ar fi vrut sa-l ia acasa. Singurul neajuns al plimbarii lor a fost traficul. Au ajuns cu greu la Venetia, deoarece niste muncitori blocasera drumul in incercarea de a monta un stalp de inalta tensiune. Il ridicasera cu macaraua si asteptau sa le vina materialele sa-l poata fixa. Normal ca s-a format o coloana in spatele ei. Au urmat vreo 40 de minute de asteptare in plin camp. Prea mult pentru Mogos si Lucian, care abia asteptau sa vada Venetia. Asa ca, inarmati cu agenda, respectiv aparatul de fotografiat, au "agatat" o caruta. Au alergat un pic dupa ea, dar au reusit sa ajunga la destinatie inaintea Andreei. Si Ioana a avut o dimineata interesanta. A fost sa faca reportaj la o sticlarie. Ba chiar a fost initiata in tainele meseriei. A suflat de i-a iesit sufletul, dar nu si sticla. Asta e, nu poti sa fii bun la toate! Si Doru a vrut sa-si schimbe meseria. Pentru o zi, ce-i drept. S-a dus cu bivolitele la pascut si, pe seara, a asistat la "ora" de muls. A fost atat de fascinat de subiect, incat si-a uitat geaca la proprietarul respectivelor bivolite. Las’ ca si-o recupereaza maine dimineata, cand se duce sa asiste si la adapat. Inserarea ne-a prins care scriind, care alergand dupa "marfa".

PLANURI. Dupa-amiaza, Karina m-a insotit la un minirecital de batut toaca, dat de cativa pusti din oras, foarte draguti si foarte priceputi. Karina a fost cu atat mai impresionata, cu cat unul dintre ei semana cu baietelul sau. Plina de avant, am vrut sa fac un reportaj si la Centrul de Plasament Victoria. Mi-a fost imposibil, deoarece domnii de acolo nu ne-au permis sa intram decat in curtea interioara. Cat despre poze si vorbe, nici nu s-a pus problema. Oricum, ni se cam inmuiasera picioarele cand am vazut cum se uitau "copiii" de 15-17 ani la noi. Cand ne-am intors la baza se facuse deja planul de bataie pentru seara. Unii plecau sa manance pizza la Fagarasi, altii se inarmasera deja cu tigari si cafea, pregatindu-se pentru o noua noapte "la butoane".