Poienari - Refugiul lui Dracula din Capatanenii Pamanteni

La patru kilometri de barajul Vidraru, cocotata pe un varf de munte, la o altitudine de 860 de metri, se afla Cetatea Poienari, locul unde Vlad Tepes s-a retras din calea turcilor. Refugiul domnitorului este ascuns intre povesti de tot soiul.

Cum te apropii de Varful Cetatuia, fortareata se vede doar de la departare, cum mergi pe soseaua care serpuieste printre radacinile muntilor. Accesul pana la zidurile ei groase este si azi un chin, pentru ca nu se lasa cucerita decat de cei care se incumeta sa escaladeze cele 1.480 de trepte zidite in pieptul dealului. Lumina abia patrunde printre crengile copacilor si ascunde in umbra scarile care pana in 1972, cand s-a renovat cetatea, erau doar o poteca batuta de calul lui Tepes cu potcoavele inversate.

Golita de viata si patrunsa de buruieni, fortareata se mai opune azi doar ploilor si "derbedeilor" care ii dau tarcoale, in ciuda lui Pompiliu Stan, paznicul ei.

PE CRENELURI. De 35 de ani, nea Pompiliu este "supraveghetor", dupa cum scrie pe ecusonul din piept, si are grija ca turistii sa plateasca taxa de vizitare, 20.000 de lei.
Batranelul strabate zilnic sapte kilometri ca sa ajunga la serviciu, tocmai din satul Arefu. Pana la Capatanenii Pamanteni merge cu "motocarul", dupa care o ia la pas. In fiecare zi urca scarile pana la "biroul" lui, o casuta inconjurata de un gard de beton, cu dormitor, bucatarie si baie, chiar langa podetul din fata portii fortaretei. Cetatea este vizitata cam de 4.000 de turisti pe an. Pompiliu pare suparat din cauza legendelor pe seama locului sau de munca: "Vin strainii si intreaba de fantome si scheleti gasiti sub ziduri, dar nu e, domn’e, nici una, nici alta". Singurul lucru de care sa te feresti acolo sus sunt furtunile, cand ploua "de nu se mai vede nimic". Tinerii il mai iau cateodata peste picior cand ii prinde urcand noaptea la cetate, "nu-i nevoie sa va spun de ce".

HARASOAICA. Legenda spune ca domnitorul, in fuga lui de turci, a trecut prin satul care se numeste azi Arefu. Nea Pompiliu crede ca numele vine de la tiganca Dobra Harasoaica, care l-ar fi salvat pe voievod atunci cand cauta in sat un sfat pentru a scapa de turcii care il urmareau. Oamenii nu mai stiu exact daca ajutorul i l-a oferit Harasoaica sau sfatul celor sapte intelepti din catun. Cei mai multi spun ca Voda a fost sfatuit sa-si potcoveasca caii invers, astfel incat barbarii sa creada ca fuge in sensul opus. Altii cred insa ca domnul s-a retras in cetate, iar urmaritorii au fost pacaliti si au cazut intr-o capcana.

Cert este ca legenda are o farama de adevar. Satenii au fost improprietariti de catre cel cunoscut ca Vlad Dracul. Acesta le-a dat 5.000 de hectare de padure. Improprietarirea sta scrisa pe piele de iepure, la Muzeul National de Istorie din Bucuresti. Cand au venit la putere, comunistii au confiscat padurea, dar, dupa Revolutie, satenii au umblat prin salile de judecata pentru a-si primi dreptul inapoi.

Exploatare Cetatea Poienari urma sa fie inclusa de catre fostul ministru al Turismului Dan Matei Agathon, in circuitul turistic "Pe urmele lui Dracula", dar a ramas doar pe hartie. Proiectul prevedea construirea unui motel medieval intre zidurile cetatii. In acest caz, mitologia din jurul fortaretei de pe Varful Cetatuia ar fi fost exploatata turistic. Pana atunci, pe langa incasarile din vanzarea biletelor, Poienari mai aduce bani doar pentru patronii celor doua chioscuri de tabla de la baza treptelor cetatii, care vand racoritoare. Legende Misterul din jurul zidurilor medievale de la Capatanenii Pamanteni este alimentat de faptul ca nu exista date concrete nici macar despre constructorii ei. Exista opinii ca aceasta ar fi ctitoria primilor Basarabi, ba chiar a lui Negru Voda. Se pare ca fortareata a fost ridicata in secolul al XIV-lea si intarita in secolul urmator. Potrivit Letopisetului cantacuzin, boierii pedepsitii de Tepes ar fi rezidit constructia, muncind cu propriile maini. Exista insa putine certitudinii cu privire la aceasta cetate, umbland chiar vorbe cum ca aceasta se afla pe locul pe care s-a dat batalia de la Posada, in 1330. In plus, cetatea se spune ca ar fi una dintre sursele de inspiratie pentru Jules Verne, care a pomenit-o in "Castelul din Carpati".