Kitsch - "Galle" de Buzau si "Daum Nancy" de Onesti

In sens larg, kitschul este un produs cu intentii artistice, dar gust indoielnic, un surogat, un lucru ieftin, dar dragalas, frumusel etc. Cum pot fi catalogate insa copiile destul de reusite ale unor produse originale, cum este, bunaoara, cazul pieselor din sticla stratificata, "tip Galle", realizate in zona Buzaului si exportate in intreaga lume?

Dupa decembrie 1989, industria sticlei din Romania a intrat in colaps. Mesterii sticlari s-au orientat si si-au deschis mici ateliere, uneori amenajate prin curti si garaje, in care s-au apucat sa-si valorifice cunostintele si priceperea in modelarea sticlei, realizand diverse obiecte cautate pe piata. Dupa un timp, unii au ajuns sa-si construiasca fabrici adevarate, dotate cu cuptoare proprii, ateliere de pictura etc.

SUCCESUL. Un succes teribil, inclusiv pe piete externe, precum SUA, Japonia, Franta, Italia si Germania, au avut vazele, veiozele si diversele obiecte decorative realizate in tehnica sticlei stratificate, folosite de celebrul artist francez Emile Galle (1846-1904). La un moment dat, numai in zona Buzaului functionau peste 150 de astfel de firme care produceau diverse piese de sticla stratificata si pictata sau innobilata cu aur si argint, in valoare totala de circa 100 de milioane de dolari. Piesele erau semnate "Galle". La Onesti - Bacau se produceau obiecte de sticlarie "Daum Nancy", cautate de asemenea pe piata externa.

PATENTAT DE OSIM! In aprilie 2003, un intreprinzator "istet" din Buzau - Dinu Adrian Robertino - a depus la Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci (OSIM) o cerere de inregistrare a marcii "Galle". Scopul? Inlaturarea concurentilor sau dijmuirea acestora prin impunerea unei "taxe de marca". In mod surprinzator, OSIM a aprobat cererea "ca primarul" si a emis certificatul de marca nr 56113/2003. Imediat, Robertino i-a anuntat pe sticlari ca nu mai au voie sa vanda nici in tara, nici la export piese Galle, deoarece el are exclusivitate la comercializarea acestui produs. A urmat un scandal imens, vamesii oprind la granita containerele cu astfel de produse destinate exportului. Adus in instanta de sticlarii buzoieni, Robertino s-a lasat "pagubas", renuntand la "exclusivitate". Ramane totusi intrebarea cum a fost posibil ca OSIM sa inregistreze marca "Galle"? Azi, maine s-ar putea sa aflam ca OSIM a patentat marca "Picasso" sau marca "Art Nouveau"!

DECLINUL. Insuccesul lui Robertino a marcat si declinul afacerilor cu "galleuri", din cele peste 150 de firme buzoiene mai existand azi cca 20-25. Coincidenta sau nu, dupa incidentul cu OSIM-ul, toti producatorii au inceput sa semneze piesele "tip Galle" sau "tip Daum Nancy". Georgeta Dumitru, manager tehnic la Sticla Impex SRL Buzau, confirma faptul ca in ultima perioada afacerile cu "galleuri" nu mai merg atat de bine ca-n primii ani. Unul dintre motive consta in scumpirea gazelor naturale. "Noi avem cuptor propriu, dar in momentul de fata este oprit, tocmai din cauza pretului mare la gaze. Cand ne vom epuiza stocul de piese suflate, il vom porni din nou", ne-a declarat dna Dumitru.

DIFERENTE. Galle original - nesemnat (stanga) si o "creatie" romaneasca semnata in fals (dreapta)

KITSCH SAU FALS? Cunoscatori ai "fenomenului Galle", in special criticii si istoricii de arta, considera ca nimeni, nici ucenicii marelui artist, nu a reusit sa realizeze macar copii fidele ale pieselor realizate de acesta, pentru simplul motiv ca nimeni nu a reusit sa afle cu exactitate compozitia sticlei folosite de Galle, o compozitie care a ramas pana azi un secret si care dadea sticlei o maleabilitate aparte, iar, dupa ardere, crea nuante coloristice si luminoase de neegalat. Din aceasta perspectiva, piesele create de sticlarii romani si semnate "tip Galle" reprezinta simple kitschuri, dar care, ca atatea altele, au un vadit succes comercial. Alta este situatia cand aceste piese sunt semnate "Galle". "Daca autorul nu precizeaza ca piesa a fost realizata cu tehnologia folosita de Galle si semneaza, pur si simplu, «Galle», atunci avem de-a face cu un fals grosolan", ne-a declarat artistul plastic Alexandru Ghildus. In schimb, toti sticlarii buzoieni cu care am discutat considera ca piesele realizate de ei nu sunt nici kitschuri, nici falsuri. "Este vorba de obiecte de arta decorativa, realizate cu tehnologia sticlei stratificate si pictate, folosita de mari artisti cum a fost Emile Galle si care este apreciata in toata lumea", ne-a declarat dna Monica Axinia Coman, patroana firmei Coman Design, din Buzau.

PRECIZARE
"Certificatul de inregistrare a marcii «Galle», obtinut de Dinu Adrian Robertino in anul 2003, specifica negru pe alb doua lucruri. Unu: marca va fi aplicata pe obiecte decorative din sticla sub forma «tip Galle». Doi: in temeiul Regulii 17.4 din Regulamentul de aplicare a Legii marcilor, asupra denumirii Galle nu se acorda drepturi exclusive solicitantului" - Valeriu Geambazu, purtatorul de cuvant al OSIM

SEMNATURA
"Daca autorul nu semneaza pe obiectul respectiv cu formula «tip Galle» (desi, astfel de obiecte nici nu ar trebui semnate, pentru ca ele nu sunt opere de arta, nu sunt creatii originale) precizand in acest mod ca piesa lui a fost realizata cu tehnologia folosita de Emile Galle, ci semneaza, pur si simplu, «Galle», fara nici o alta precizare, atunci avem de-a face cu un fals grosolan" - Alexandru Ghildus, artist plastic

LOVITURA CHINEZEASCA

Camera de Comert, Industrie si Agricultura Buzau nu dispune de datele centralizate privind productia realizata in prezent de cele circa 25 de firme de acest gen care mai exista in judetul Buzau. "Pot sa va spun, insa, ca unul dintre motivele scaderii productiei din ultimii ani si, implicit, al disparitei unui mare numar de firme, cu deosebire din randul celor mici, de familie, consta in faptul ca o parte din piata externa a fost preluata de chinezi, care fac niste copii ale acestor «galleuri» romanesti, copii foarte reusite, desi nu sunt lucrate cu tehnologia de stratificare", ne-a declarat dna Anca Damian, director executive la CCIA Buzau.

CONDITII EUROPENE

Dna Monica Axinia Coman, patroana firmei Coman Design SRL, din Buzau, crede ca principalul motiv pentru care multe firme mici si-au incetat activitatea consta in conditiile dure pe care acestea ar fi trebuit sa le indeplineasca dupa 1 ianuarie 2007, o data cu intrarea Romaniei in UE. "Potrivit legislatiei europene, in jurul fabricilor de acest gen nu trebuie sa existe locuinte, reziduurile de la substantele chimice folosite, in mod special de la acidul clorhidric, trebuie trecute prin decantoare, pentru a reduce PH-ul la zero. Acestea, ca si alte conditii, i-au obligat pe multi sa renunte sau sa se reprofileze pe alt gen de productie", spune dna Monica Coman.