Incoronarea Regilor Romăniei Desăvărşite

Domneau peste un regat nou format. Dar nu erau incoronaţi. Ferdinand şi Maria au dorit să fie incoronaţi oficial. Evenimentul a avut loc la Alba-Iulia, oraşul de legendă al romănilor.

Două simboluri ale Romăniei s-au... cunoscut. Regii Unirii şi oraşul primei Uniri din istorie, Alba-Iulia. Incoronarea de la 15 octombrie 1922 a constituit momentul de glorie al Monarhilor, dar şi al desăvărşitei Romănii Mari.


Ionela Mircea, muzeograf la Muzeul Naţional al Unirii din Alba-Iulia vorbeşte despre actul solemn de la Alba-Iulia. "Incă din 1921 apare ideea ca unirii tuturor romănilor să i se confere un plus de imagine la nivel european prin incoronarea solemnă a regelui Ferdinand,«primul rege al tuturor romănilor». Ideea nu s-a concretizat imediat din cauza certurilor dintre liderii partidelor politice, incoronarea amănăndu-se cu un an. Iar ca loc de desfăşurare a unui asemenea eveniment a fost ales oraşul Alba-Iulia, situat in inima Transilvaniei, oraş cu puternică incărcătură istorică, loc sacru pentru romănii transilvăneni. La 15 octombrie 1922 a avut loc ceremonia de incoronare a regelui Ferdinand şi a reginei Maria, ca regi ai Romăniei Mari. Această ceremonie s-a desfăşurat la Catedrala Incoronării din Alba-Iulia, ridicată in perioada 1921-1922 tocmai pentru a adăposti acest eveniment. Ea a simbolizat actul unirii tuturor romănilor sub sceptrul aceluiaşi monarh. Planurile ansamblului au fost realizate de arhitectul Victor Ştefănescu, iar execuţia a fost incredinţată inginerului Tiberiu Eremia".


FESTIVITATEA REGILOR. Conform datelor istorice, la festivităţile de la Alba-Iulia au luat parte reprezentanţi din 13 state ale lumii ca o confirmare internaţională a Marii Uniri. Printre aceştia au fost prezenţi la ceremonia de incoronare a regelui Ferdinand I şi a reginei Maria, reginele Maria a Iugoslaviei şi Elisabeta a Greciei, principesa Beatrice de Bourbon, ducele de York, generalii Berthelot şi Weygand.


"Serviciul religios a fost asigurat de către Miron Cristea Patriarhul Romăniei, care a ţinut o Liturghie solemnă şi a sfinţit coroanele regale gata pregătite. In faţa clopotniţei a fost aranjată o scenă imbrăcată in pănză roşie, şi aici, pe un larg soclu roşu, s-a intins, căteva minute mai tărziu, baldachinul incoronării intreţesut cu brocart roşu şi galben pe un fond alb. De la ieşirea din catedrală pănă la scenă au fost aşternute covoare roşii. După terminarea serviciului religios, care a durat o jumătate de oră, alaiul incoronării s-a rănduit spre baldachin, in faţă aflăndu-se regele Ferdinand şi regina Maria, imbrăcaţi pentru ceremonie cu mantiile ţesute din purpură, tivite cu blană de hermină, cu fiii şi fiicele ei. Ferechide şi Orleanu, imbrăcaţi in frac, in faţa perechii regale, dau citire formulelor de jurămănt. După ce işi aşează pe cap coroana de oţel, suveranul pune apoi coroana de aur pe capul soţiei sale ingenunchiate. Imediat salve de tun au anunţat că primul suveran al tuturor romănilor a primit consacrarea religioasă a funcţiei sale. După ce regele a dat citire proclamaţiei sale de incoronare, insoţit de regină, trecănd printre emisari, parlamentari invitaţi străini, s-a indreptat spre incăperile regale, salutănd mulţimea", povesteşte doamna Ionela Mircea.


Trebuie spus că, incoronarea nu s-a făcut in catedrală deoarece Ferdinand, de religie catolică, nu a dorit să fie incoronat de un membru al Bisericii Ortodoxe.

Â

SUVERAN. Ferdinand, regele romănilor

BANCHETUL REGAL. De la muzeograf mai aflăm că, in cadrul banchetului festiv organizat de către guvern, familia regală a stat la masă alături de oaspeţii ei in istorica sală unde la 1 Decembrie 1918 s-a consemnat unirea Transilvaniei cu vechea Romănie. 20.000 de ţărani veniţi din toate regiunile ţării au fost ospătaţi cu fripturi făcute la proţap, in barăcile din lemn ridicate, in acest scop, sus pe cetate. 40.000 de oameni, de la toate armele, au fost angrenaţi, timp de mai bine de două ore şi jumătate, in parada trupelor, reprezentănd punctul culminant al solemnităţii laice. A doua zi, regii au avut parte de o intrare triumfală in Bucureşti, capitala Romăniei Mari...dar asta...e o altă poveste. Trăiască Romănia Mare!


PRIME DORINŢE
"Cu inima plină de dragoste şi credinţă, mărturisesc dorinţele sufletului meu. Vreau ca ţărănimea, stăpănă pe veci pe ogoarele ce le-a dobăndit, să le dea toată puterea de rodire, in folosul ei şi al binelui obştesc. Vreau ca muncitorimea, credincioasă patriei, să-şi afle soarta tot mai prosperă, intr-o viaţă de armonie şi de dreptate socială"

DORINŢE SECUNDE
"Vreau ca in hotarele Romăniei Mari toţi fiii buni ai ţării, fără deosebire de religie şi naţionalitate, să se folosească de drepturi egale, cu ale tuturor romănilor, ca să ajute cu toate puterile statul, in care Cel de sus a rănduit să trăiască impreună cu noi. Vreau ca romănii din toate straturile sociale insufleţiţi de năzuinţa unei depline infrăţiri naţionale"
Ferdinand - Rege al Romăniei