Evoluția prețurilor la materiale de construcții: cărămidă

18 Sep 2025 • 09:24

Sursa foto: tehnoconstruct.ro

Cărămida, unul dintre cele mai utilizate materiale de construcții în România, a înregistrat scumpiri consistente în ultimii cinci ani. Creșterile de preț, care depășesc 60% la unele modele, pun presiune atât pe dezvoltatori, cât și pe românii care își ridică locuințe în regie proprie.

„Dacă în 2020 o cărămidă obișnuită costa în jur de șase lei, astăzi același produs trece de nouă lei. Diferența se simte direct în șantiere, mai ales la proiectele mari, unde necesarul de cărămidă se măsoară în zeci de mii de bucăți”, a declarat pentru Jurnalul Alex Crișan, administratorul a două depozite de materiale de construcții din București și Iași.

Evoluția celor mai folosite tipuri de cărămidă

Datele colectate arată scumpiri semnificative la toate produsele. Mai jos câteva exemple:

Caramida Porotherm 30 Robust Portanta (250x300x238) – de la 6,30 lei (2020) la 9,48 lei (2025), creștere de +50,5%.
Caramida Porotherm 11,5 N+F (500x115x238) – de la 5,90 lei (2020) la 9,65 lei (2025), creștere de +63,6%.
Caramida Portanta Cemacon Evoceramic 24 LM (430x240x238) – de la 9,40 lei (2020) la 15,31 lei (2025), creștere de +62,9%.

„Nu este doar un fenomen punctual. Scumpirile la cărămidă merg mână în mână cu evoluția altor materiale de construcții, de la fier beton și ciment, până la termosisteme și vopsele. Toată piața a fost supusă unei presiuni continue în ultimii ani”, a subliniat Alex.

De ce au crescut prețurile

Specialiștii indică o serie de factori care au dus la aceste creșteri:

Costurile energetice – producerea cărămizilor necesită cuptoare industriale alimentate cu gaz și electricitate, iar facturile s-au majorat considerabil.

Certificatele Verzi - fabrica de cărămidă este un mare consumator de energie și le suportă indirect prin facturile de energie, costul fiind proporțional cu consumul. Scopul acestui sistem este de a susține producția ecologică prin folosirea surselor de energie regenerabilă.
Prețul materiilor prime – argila, nisipul și aditivii au devenit mai greu de procurat și mai scumpe.
Transportul și logistica – scumpirea combustibililor și blocajele de pe lanțurile de aprovizionare au ridicat costurile de distribuție.
Inflația generală – care a pus presiune pe toate segmentele economiei, inclusiv în construcții.

„Mulți clienți vin și întreabă de ce plătesc astăzi mai mult decât anul trecut. Adevărul este că aceste costuri suplimentare nu se mai pot absorbi de către distribuitori sau producători. Toată piața se reașază”, a explicat Alex Crișan.

Impactul asupra construcțiilor

Creșterile de preț se reflectă direct în costurile finale ale proiectelor imobiliare. Dacă pentru dezvoltatorii mari scumpirile se traduc în investiții suplimentare de milioane de euro, pentru micii constructori sau pentru familiile care își ridică o casă, diferența poate însemna depășirea bugetului planificat.

„Am văzut clienți care au amânat construcția casei sau au schimbat planurile inițiale, alegând materiale mai ieftine sau volume mai mici. Pentru un proiect de dimensiuni medii, doar diferența de preț la cărămidă poate însemna câteva mii de euro în plus”, a precizat Alex Crișan.

Ce urmează?

Chiar dacă în 2023 prețurile păreau să se fi stabilizat, anul 2025 a adus din nou ajustări. Specialiștii cred că evoluția depinde în continuare de costul energiei și de inflație, dar și de cererea din piața imobiliară.

„Dacă energia rămâne la prețuri ridicate, nu ne putem aștepta la ieftiniri. În cel mai bun caz, piața va intra într-o perioadă de stagnare. Însă dacă cererea continuă să crească, presiunea asupra prețurilor va rămâne ridicată”, a avertizat Alex Crișan.

Într-o piață unde materialele de construcții devin tot mai scumpe, cărămida rămâne totuși alegerea de bază pentru majoritatea proiectelor, datorită rezistenței și durabilității sale.

Citește pe Antena3.ro