x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Complexitatea cazului Paler

0
Autor: Monica Andronescu 30 Sep 2009 - 00:00
Complexitatea cazului Paler I. CUCU/

Daniel Cristea-Enache, critic literar din tânăra generaţie, şi-l aminteşte pe scriitorul şi omul Octavian Paler, cu care a lucrat în ultimii ani de viaţă ai acestuia la realizarea unui volum de convorbiri. Despre "Viaţa pe un peron", despre spiritul cărţilor şi al existenţei personale a artistului am discutat într-o zi de sfârşit de septembrie.

Jurnalul Naţional: Între dumneavoastră şi Octavian Paler s-a întâmplat în ultimii ani ai vieţii lui "o frumoasă poveste de dragoste". Vă întreb când aţi descoperit că este o întâlnire, în ce zi a existenţei dvs. şi în ce rând pe care l-aţi citit?
Daniel Cristea-Enache: E prea mult spus "frumoasă poveste de dragoste". Dar nu e prea puţin. Să zicem: o interesantă, chiar curioasă amiciţie intelectuală. Octavian Paler avea convingerea interioară că el ar fi un spirit reacţionar, înclinat spre valorile trecutului (trecutul românesc şi trecutul marii culturi europene), în timp ce reprezentanţii tinerei generaţii de azi - printre care mă număr - ar fi adepţi necondiţionaţi ai culturii populare, ai subculturii globaliste.

Or, am putut constata amândoi cât de bine ne înţelegeam pe multe teme şi subiecte care ne-ar fi putut, eventual, distanţa. Cum ne situam pe aceeaşi frecvenţă în privinţa celor câteva lucruri fundamentale? Eu, unul, ştiam că Octavian Paler, pe care mulţi îl consideră un sceptic profund, crede în aceste lucruri. Surpriza a fost pentru el să vadă că şi un tânăr dintr-o generaţie aşa-zis cinică şi iresponsabilă are cam aceleaşi mize şi opţiuni.

 

Vă amintiţi cum şi când l-aţi cunoscut?
Într-un anumit sens l-am cunoscut din paginile cărţilor sale. Îmi amintesc că prima carte pe care i-am citit-o (ţin minte perfect, şi acum, începutul atât de firesc şi atât de problematizant totodată) a fost "Viaţa ca o coridă". Personal, l-am (re)cunoscut apoi pe la diverse lansări de carte şi întâlniri scriitoriceşti. Nu era o prezenţă foarte activă (cred că îşi selecta cu mare grijă invitaţiile şi participările), dar atunci când vorbea, absolut toţi cei prezenţi îl ascultau într-o tăcere deferentă şi cu o atenţie concentrată.

 

Identităţi suprapuse
Mărturisiţi în volumul "Convorbiri cu Octavian Paler" că aţi fost ani buni "intimidat şi impresionat" de personalitatea lui. Cât de greu v-a fost să-i pătrundeţi în viaţă şi să-i faceţi loc în viaţa dumneavoastră?
Eram într-adevăr intimidat, până în momentul în care am constatat că şi Octavian Paler intră în seria acelor scriitori importanţi care nu afectează în relaţiile umane această importanţă. Numai autorii de duzină au un comportament semi-arogant şi, plini de ifose, se iluzionează că vor face bună impresie asupra celor din jur.

Pentru mine, modestia reală (cea conjugată cu sentimentul adânc al propriei valori) este indiciul prezenţei unei adevărate personalităţi. Exact aşa era Octavian Paler: orgolios (dar nu vanitos) şi modest (dar nu şters) în acelaşi timp.

 

Cât de mult semăna omul Octavian Paler cu scriitorul?
Destul de mult, însă nu pe toată circumferinţa. În ultimii săi ani, în care l-am cunoscut eu, cele două identităţi - biografică şi crea-toare - se suprapuneau aproape perfect. Aceasta şi pentru că în cărţile sale Paler făcea tot mai mult loc biografiei exterioare şi interioare, rememorărilor şi autoanalizei. Altfel spus, viaţa reparcursă şi procesată la vârsta senectuţii tindea să se constituie într-o parte a Operei. Rămân însă, chiar şi în acest interval, unele diferenţe.

Paler-omul, văzut şi ascultat în intimitatea camerei de lucru, era mai jovial decât Paler-scriitorul. Avea simţul umorului şi o plăcere reală de a comunica tot felul de lucruri, fapt care se vede mai puţin (sau se ghiceşte mai greu) în cărţile sale problematice şi grave.

 

"Eu am fost toată viaţa prizonier. Propriul meu prizonier", mărturiseşte scriitorul în acelaşi volum de "Convorbiri". Când aţi întredeschis uşa "celulei", ce fel de univers aţi descoperit în spatele ei?
Un om solitar care are un fel de nostalgie după umanitatea pierdută. Un spirit independent, care vorbeşte şi scrie despre comunitatea şi etnia lui, despre poporul şi patria de care nu-i este ruşine. Un intelectual care a citit enorm, dar rămâne ataşat de morala aspră, ţărănească a Lisei. Componente moral-intelectuale atât de diferite se întâlnesc aşadar în complexitatea cazului Paler.

 

Vă amintiţi când şi cu ce gânduri aţi citit prima dată "Viaţa pe un peron"?
Citit înainte de 1989, "Viaţa pe un peron" îl speria pe cititor şi îi dădea în acelaşi timp speranţe. Îl speria fiindcă autorul dovedea un curaj antitotalitar puţin "frecventat" în ultimul deceniu ceauşist. Astăzi nu mai avem loc de atâţia disidenţi şi rezistenţi câţi au apărut după 1989... Atunci erau extrem de puţini cei care îndrăzneau să pună în discuţie tezele şi normele de funcţionare a regimului. Cartea lui Paler este una dintre radiografiile excepţionale (în sens calitativ şi în sens de excepţie) ale acelui regim totalitar, ale acelei lumi dominate de frică şi teroare.

Speranţa pe care o dădea cititorilor era că, iată, valorile umane pot fi supraînălţate deasupra acestui cerc închis şi sufocant; că există pagini, personaje, discursuri eseistic-româneşti care ne duc dincolo de comandamentele ideologice ale prezentului. Şi că, teoretic, chiar şi practic, există un viitor. Sentimentul acesta era extraordinar de intens atunci, în contextul în care ceauşismul părea încremenit pe vecie în propria formulă inerţială.

 

Cum aţi comenta afirmaţia lui, cum că "vehemenţa din «Viaţa pe un peron» a fost o formă de defulare"?
Paler şi-a reproşat în multe rânduri faptul că nu a avut "curajul" de a merge până la capăt şi "a trece Rubiconul", despărţindu-se public de politica regimului. Acest lucru l-a marcat, deşi reversul medaliei eroice l-ar fi costat şi ne-ar fi costat. Nu ar mai fi fost autorul nostru, al publicului care-l urmărea cu aviditate, ci un subiect interzis, un scriitor ale cărui cărţi nu mai pot fi publicate şi citite, un ins "problemă", obligat să aleagă calea exilului.

Ruptura lui Paler de România Socialistă l-ar fi rupt, inevitabil, de literatura română şi de comunitatea care credea în el. Am fi câştigat un reper etic, am fi pierdut un reper scriitoricesc. În anii respectivi, el a preferat deci să rupă în cărţile sale cu pseudovalorile ceauşismului; să implice mesajul antitotalitar în ţesutul epic-parabolic al marilor sale opere. Publicul nostru a înţeles imediat strategia şi a răspuns printr-o veritabilă comuniune cu aceste cărţi. (La fel s-a întâmplat cu romanele lui Marin Preda şi ale lui Augustin Buzura).

Vehemenţa din "Viaţa pe un peron" este reală şi, cu siguranţă, constituie o formă de defulare. Cu o singură adăugire: defulare a lui Octavian Paler, ca scriitor veritabil într-un regim mincinos, şi defulare a spiritului public românesc, deviat şi încorsetat de o politică unică şi cvasidementă.

 

Îndrăgostit de viaţă
Cât de departe este lumea din "Viaţa pe un peron" de lumea de astăzi? Ce a murit sau ce-a îmbătrânit şi ce a rămas neschimbat?
Pare foarte departe de lumea noastră actuală. Frica a dispărut o dată cu teroarea totalitară care o stimula şi întreţinea. Eu invidiez liniştea apolitică a celor foarte tineri de azi, pentru care Ceauşescu e un personaj simpatic, bâlbâit, din reclame vioaie, iar Elena Ceauşescu, pur şi simplu, n-a existat. Să sperăm că acea lume va rămâne strict în
cărţile de istorie şi în memoria unor generaţii mai puţin norocoase.

 

Paler v-a mărturisit că tentaţia sinuciderii i-a dat adesea târcoale. Cum l-aţi descoperit dumneavoastră? Ca pe un îndrăgostit de viaţă sau ca pe un om sedus de ideea morţii?
Era tot mai des vizitat de gânduri sumbre. Sinuciderea devenise dintr-o temă de reflecţie filozofică şi expresie eseistică o preocupare (dacă nu o obsesie) cotidiană, nocturnă şi diurnă. Avea frecvent insomnii şi o durere de cap persistentă de care nu mai scăpa. N-aş putea să intru în detaliile medicaţiei sale, dar e limpede că în ultima perioadă intrase într-o curbă de vitalitate descendentă. 

 

Un rol major în temporizarea acestei stingeri l-au avut profesorul Leonida Gherasim, cardiologul eminent, şi formidabila editoare Georgeta Dimisianu, întotdeauna acolo unde era şi este nevoie de ea. Ei l-au salvat pe Paler cel puţin o dată. Am putut vedea cum scriitorul "se agăţa" de viaţă, dar nu în sensul acela degradant al spiritelor comune, ci printr-o reflecţie necontenită, de mare densitate, asupra formelor şi sensurilor existenţiale.

Nu atât viaţa proprie îl preocupa intelectual şi sufleteşte, cât viaţa Omului obligat să traverseze o Istorie teribilă. Era deci un om îndrăgostit de viaţă, dar nu de orişice viaţă, de viaţa dusă în orice fel. Umanismul lui se rotunjeşte, cred eu, exemplar inclusiv prin această atitudine târzie faţă de semnificaţiile majore ale existenţei umane.

 

Ce a rămas nespus între dumneavoastră şi Octavian Paler?
Moartea lui a întrerupt într-adevăr convorbirile noastre; dar într-un punct de la care, privind înapoi, sesizăm că toate lucrurile importante fuseseră articulate şi exprimate. Nimic esenţial n-a rămas nespus şi neformulat în dialogul nostru obişnuit şi în aceste convorbiri devenite, atât de firesc, o carte. Nu pot vorbi despre bucurii auctoriale într-un asemenea context, şi totuşi, bucuria mea este să văd cum acest volum a devenit, pentru mulţi tineri de azi, o cale de acces către opera lui Paler.

Îi observ pe bloguri, pe site-uri, în diferite medii şi reţele virtuale: o dată ce au luat acest volum în mâini şi au descoperit fraza lui Paler, argumentaţia lui sclipitoare şi formulările sale splendide, următorul pas pe care şi-l anunţă este să meargă la bibliotecă sau la librărie, pentru a-i citi toate cărţile. E, poate, cadoul meu pentru un minunat scriitor, "un bătrân reacţionar", cum se numea: să-l provoc la o nouă şi ultimă întâlnire, cu o nouă şi recentisimă generaţie de cititori. Fără patetism, ci în deplină luciditate analitică, să menţionez şi darul lui. Nu mi l-a oferit numai mie, ci tuturor cititorilor, din absolut toate generaţiile.

E vorba despre opera lui, în ansamblu, şi carte cu carte: o Operă care, sunt convins, face parte indisociabilă din istoria literaturii autohtone şi a spiritului românesc.

 

"Peisaj la Reşiţa"
Între artiştii generaţiei interbelice, Ştefan Popescu (1872-1948) s-a distins printr-o operă unitară, meţinută la distanţă de experimentele artistice specifice avangardei. 


Peisajul industrial din Reşiţa este o lucrare tratată cu entuziasmul revelaţiei unei noi plasticităţi ce denotă abilităţile şi solidele cunoştinţe artistice. Asocierea dintre "Viaţa pe un peron" şi lucrarea lui Ştefan Popescu am făcut-o pornind de la simbolistica podului. În toate culturile, podul face referire la trecerea individului de la contingenţă la nemurire, de la pământ la cer etc. Viaţa, văzută ca o "trecere", este punctul comun al celor două creaţii.
    • Valentina Iancu

Citeşte mai multe despre:   biblioteca pentru toţi

 

Ştiri din .ro




Mai multe titluri din categorie

Lecturi de suflet de la Editura Litera

Lecturi de suflet de la Editura Litera
Galerie Foto Patria Fernando Aramburu   Editura Litera   În ziua în care ETA anunță încetarea acțiunilor armate, Bittori se duce la mormântul soțului ei, Txato, asasinat de teroriștii basci, ca...

În siguranță, online, la Teatrul Dramaturgilor Români

În siguranță, online, la Teatrul Dramaturgilor Români
Proiectul „Conectați la cultură. O stagiune online” va continua vineri, 22 ianuarie, ora 20:00, cu spectacolul „În siguranță” de Mara Grasu, în interpretarea actriței Antonia...

Genialul regizor David Lynch, la 75 de ani: între filme-cult și meditația transcedentală

Genialul regizor David Lynch, la 75 de ani: între filme-cult și meditația transcedentală
Galerie Foto Regizorul David Lynch a împlinit vârsta de 75 de ani. Creator vizionar, îndrăgit de cinefili, Lynch este un regizor ale cărui experimente cinematografice au devenit filme-cult - de la Blue Velvet / Catifeaua...

Covidul desenat de o româncă, apreciat în Turcia 

Covidul desenat de o româncă, apreciat în Turcia 
Galerie Foto Face minuni din puncte. Folosește de 22 de ani “punctilismul”, o tehnică învățată în facultate. Pe vremea lui Ceaușescu, a reușit să participe la o expoziție în străinătate, pentru că toată lumea a...

In memoriam Luminiţa Constantinescu, la TVR

In memoriam Luminiţa Constantinescu, la TVR
Televiziunea Română regretă dispariţia bine-cunoscutei realizatoare de emisiuni tv și critic muzical Luminița Constantinescu şi îi aduce un respectuos omagiu difuzând, in memoriam, o serie de programe care îi...

Rocanotherworld Winter Edition – spiritul de festival se simte de acasă, timp de 5 zile

Rocanotherworld Winter Edition – spiritul de festival se simte de acasă, timp de 5 zile
Galerie Foto 14 concerte înregistrate de la ediția din iunie 2020 a Rocanotherworld se vor putea vedea pe platforma Overground Showroom între 20 – 24 ianuarie iar publicul se poate bucura în plină iarnă de experiența de...

De Ziua Unirii Principatelor Române, Muzeul Municipiului București se vizitează gratuit

De Ziua Unirii Principatelor Române, Muzeul Municipiului București se vizitează gratuit
Muzeul Municipiului București oferă acces gratuit duminică, 24 ianuarie 2021, cu ocazia Zilei Unirii Principatelor Române. Astfel, intrarea va fi liberă duminică pe parcursul întregii zile la toate muzeele și...

Victoria prozatorului realist asupra romancierului politic

Victoria prozatorului realist asupra romancierului politic
Galerie Foto Apărut în 1976 la Eminescu, editură dragă inimii autorului, „Clipa” lui Dinu Săraru se vrea și este un roman politic. Într-o definiție aproximativă, romanul politic e un text în proză conceput pentru a...

Dirijorul Ion Marin este Cavaler al Ordinului Artelor și Literelor al Republicii Franceze

Dirijorul Ion Marin este Cavaler al Ordinului Artelor și Literelor al Republicii Franceze
Ministerul Culturii din Franța a anunțat decorarea dirijorului român Ion Marin cu Ordinul Artelor și Literelor în grad de Cavaler (Chevalier de l’Ordre des Arts et des Lettres), una dintre cele mai importante...

Maestrul Horia Andreescu revine pe scena Filarmonicii Sibiu

Maestrul Horia Andreescu revine pe scena Filarmonicii Sibiu
Galerie Foto Un inedit concert pentru contrabas și o simfonie de Brahms prilejuiesc reîntâlnirea publicului sibian cu maestrul Horia Andreescu. Concertul va fi cu public, joi 21 ianuarie 2021 cu începere de la ora 19, la Sala...

Cum și de unde începe o colecție de artă

Cum și de unde începe o colecție de artă
Galerie Foto Unul dintre obiectivele anului 2021, inedit și ușor de atins, poate fi începerea unei colecții de artă, în contextul în care optăm pentru valori fundamentale și durabile, iar arta reprezintă o destinație...

Aventuri subacvatice în premieră la Teatrul „Gong” din Sibiu

Aventuri subacvatice în premieră la Teatrul „Gong” din Sibiu
Galerie Foto Teatrul pentru Copii și Tineret „Gong” Sibiu anunță premiera spectacolului „Kunterbunt” în regia Anei Crăciun Lambru. Spectacolul de animație pentru copii va fi prezentat în limba germană, cu...

Creative Night Talks – ediția Cultura Națională va avea loc online, pe 21 ianuarie

Creative Night Talks – ediția Cultura Națională va avea loc online, pe 21 ianuarie
Creative Night Talks, proiectul online inițiat de Revista Atelierul, ce constă dintr-o serie de conferinţe online recurente dedicate industriilor creative din România, continuă pe 21 ianuarie cu o ediție...

Triplă premieră: Gabriel Bebeșelea, dirijor principal, și Daniel Ciobanu, artist în rezidență, inaugurează printr-un concert live excepțional noul pian al Filarmonicii „George Enescu”

Triplă premieră: Gabriel Bebeșelea, dirijor principal, și Daniel Ciobanu, artist în rezidență, inaugurează printr-un concert live excepțional noul pian al Filarmonicii „George Enescu”
Galerie Foto Joi, 21 ianuarie 2021, de la ora 19.00, Orchestra simfonică a Filarmonicii „George Enescu” va susține live, fără spectatori, un concert excepțional care marchează o triplă premieră: Gabriel Bebeșelea...

Program special de Ziua Unirii Principatelor Române, la Casa Artelor "Dinu Lipatti"

Program special de Ziua Unirii Principatelor Române, la Casa Artelor "Dinu Lipatti"
Casa Artelor „Dinu Lipatti” deschide în acest an Programul „Lipatti Special” dedicat persoanelor cu nevoi speciale și însoțitorilor acestora realizând, în premieră, evenimente culturale cu traducere în...
Serviciul de email marketing furnizat de