Mark Woolhouse, de la Universitatea din Edinburgh, consideră că pandemia de Covid-19 a fost „moderată” comparativ cu ceea ce ar putea urma. „Vor exista altele și ar putea fi mult mai devastatoare,” a spus el.
Ce ar putea declanșa următoarea pandemie?
Principala teamă a cercetătorilor este virusul H5N1, o formă de gripă aviară care se răspândește rapid printre păsări și alte specii, inclusiv oameni. Aproximativ 50% dintre cazurile umane raportate din 2003 au fost fatale. Deși virusul nu are încă capacitatea de a se transmite eficient între oameni, mutațiile sau recombinările genetice ar putea schimba acest lucru.
De asemenea, coronavirușii rămân o amenințare, iar alte virusuri necunoscute ar putea cauza probleme similare. Creșterea populației, extinderea în habitate sălbatice și migrarea animalelor din cauza schimbărilor climatice cresc riscul de expunere la agenți patogeni noi.
Cum ne putem pregăti?
Există două abordări principale pentru a preveni o pandemie. Prima implică monitorizarea virusurilor care circulă deja în oameni, ceea ce ar putea ajuta la detectarea timpurie a unui pericol.
A doua strategie urmărește identificarea virusurilor potențial periculoase înainte de a infecta oamenii, dar acest proces este dificil și riscant, implicând experimente cu virusuri vii.
„Identificarea virusurilor care ar putea afecta oamenii este o întrebare la care nu știm cum să răspundem,” spune Sergei Pond de la Universitatea Temple.
Tehnologii promițătoare și lacune în sistem
Dezvoltarea testelor rapide, a tratamentelor și a vaccinurilor rămâne esențială. Inițiativa „100 de zile” a Secretariatului Internațional pentru Pregătirea Pandemiei, stabilită de națiunile G7, vizează accelerarea acestor procese. Totuși, Woolhouse subliniază că sistemele de supraveghere globală sunt insuficiente.
Monitorizarea apelor uzate pentru detectarea virusurilor este una dintre tehnologiile promițătoare, dar implementarea globală ar fi costisitoare.
O nouă provocare: dezinformarea
Un sondaj realizat de Abbott Pandemic Defense Coalition arată că principala preocupare a cercetătorilor în cazul unei noi pandemii nu este tehnologia, ci lipsa de încredere publică și dezinformarea. Aceasta ar putea duce la refuzul măsurilor de protecție, cum ar fi purtarea măștii sau vaccinarea.
„Comportamentul oamenilor în gestionarea propriului risc este crucial,” spune Woolhouse.
Ce urmează?
Deși cercetătorii consideră că suntem mai bine pregătiți decât în 2020, rămân multe de făcut. Vaccinurile trebuie să fie capabile nu doar să reducă severitatea bolii, ci și să oprească transmiterea virusurilor respiratorii. De asemenea, guvernele trebuie să îmbunătățească răspunsul public la crizele sanitare.
„Nu am ajuns încă acolo unde ar trebui să fim,” concluzionează Woolhouse. „Trebuie să facem mult mai mult pentru a preveni și a gestiona următoarea pandemie.”
(sursa: Mediafax)