Dracula – demontarea mitului

"Noaptea-n zbor pruncii în leagăn îi atacă/ cu ciocurile îi sfârtecă în bucăţi/ din trupurile lor fragede se înfruptă/ Gâtlejurile lor de sângele băut sunt pline/ Lumea le spune cucuvaie/ Căci sunetul ce-l scot/ Cumplit tăcerea nopţii o străpunge..." (Ovidiu, Fastele, cântul 6 )

"Cucuvaie" sau contele vampir din cartea lui Bram Stoker, Dracula este prin excelenţă personajul-cult al României. În dorinţa de a demonta mitul şi de a readuce personajul istoric într-o lumină obiectivă, Muzeul Naţional de Artă al României în colaborare cu Kunsthistorisches Museum din Viena şi Schloss Ambras au organizat expoziţia: "Dracula: voievod şi vampir", al cărei vernisaj a avut loc săptămâna trecută în Bucureşti. "Portretul său s-a transformat în imaginea fantezistă şi terifiantă a unui vampir, pe care o vedem astăzi multiplicată într-o lungă serie de filme horror, şi la fel de trist în reprezentări kitsch vândute în România sau aiurea ca suvenir turistic. Personajul istoric Vlad III Dracula a fost recuperat în spaţiul românesc în epoca romantică sub semnul justiţiei şi patriotismului, pentru ca la sfârşitul secolului al XIX-lea, prin intermediul unei creaţii livreşti ajunsă celebră, să fie transformat în prinţul malefic care se hrăneşte cu sânge", afirmă Roxana Theodorescu, director general MNAR.

După ce expoziţia a fost organizată de austrieci în 2008, cu prilejul aniversării a 111 ani de la publicarea romanului lui Bram Stoker, Dracula a ajuns acasă. Sunt expuse alături de portretul voievodului, conservat de peste 400 de ani, la Castelul Ambras, piese împrumutate de la muzee din Ungaria, Austria, Germania, Slovenia, precum şi din patrimoniul naţional, menite să evidenţieze, în cele patru secţiuni ale galeriei, paralela dintre mit şi realitate.

În prima secţiune, personalitatea şi imaginea lui Vlad III Dracula este prezentată prin intermediul unor serii de portrete relevante pentru perceperea lui în epocă. Urmează încadrarea istorică - conflictele dintre turci şi creştini în Europa de Sud-Est între secolele XV-XVIII, conflicte în care voievodul a jucat un rol important. În funcţie de interese, era văzut ca luptător în numele libertăţii, tiran sau chiar trădător.
Gravurile de epocă semnate de personalităţi artistice: Goya, Alfred Ku ş.a., scrisorile, tratatele pentru vindecarea de "boala vampirismului" sau imaginea "femeii-vampir", documentează cea de-a treia parte a expoziţiei. Ca la final să regăsim fantezia din jurul figurii lui Dracula în cinematografia mondială.

Cine este Vlad Ţepeş? Vampirul, tiranul din Europa de Est - cu "o înfăţişare încruntată şi înfricoşătoare, nasul foarte mare şi încovoiat, nările umflate, faţa îngustă şi cam roşie" (Nicollo Modrussa, cca. 1473), sau voievodul-justiţiar conturat în perioada romantică: "Cum nu vii tu Ţepeş doamne, ca punând mâna pe ei/ Să-i împarţi în două cete: în smintiţi şi în mişei/ Şi în două temniţi large cu de-a sila să-i aduni/ Să dai foc la puşcărie şi la casa de nebuni!" (Eminescu, scrisoarea III)? O întrebare al cărei răspuns îl puteţi găsi la Muzeul Naţional de Artă al României până pe 10 octombrie.