La Muzeul Național de Artă al României are loc astăzi vernisajul expoziției Ferdinand și Maria. Regii Marii Uniri. Expoziţia este realizată în parteneriat cu Muzeul Militar Național „Ferdinand I”, Muzeul Național al Țăranului Român, Casa Memorială „Costin Petrescu” și Biblioteca Academiei Române.
O suită impresionantă de portrete, cele mai multe dintre ele oficiale, aduc un omagiu regelui Ferdinand și reginei Maria, făuritorii României Mari, familiarizând-ne cu limbajul gestual și corporal al portretisticii oficiale de acum o sută de ani. Portretele de acest fel au contribuit la conturarea memoriei colective, păstrând vie peste generații amintirea unor monarhi care s-au pus cu toată energia și devotamentul în slujba țării lor de adopție.
Ferdinand și Maria sunt înfățișați în picioare, așezați sau bust, frontal sau din trei-sferturi; atributele regale legate de actul guvernării (sceptrul, coroana, mantia de hermină), cele militare (costum, caschetă, medalii), sau cele răspândite de propaganda epocii în imaginarul popular (costumul de infirmieră sau cel de comandant onorific al Regimentului IV Roșiori) figurează la loc de cinste. Portretele ilustrează mecanisme specifice artelor vizuale și rolul acestora în fixarea anumitor chipuri sau imagini în memoria colectivă a unui popor, în generarea de legături sentimentale.
Printre cele mai spectaculoase atribute de reprezentare este costumul popular românesc. Continuând o tradiție preluată de la predecesoarea sa, regina Elisabeta, regina Maria l-a adoptat, fiind deseori fotografiată și pictată înveșmântată în acest costum care o definește ca reprezentantă a poporului său de adopție. Model și sursă de inspirație pentru intelectuali și artiști de pretutindeni, fermecați de prezența sa carismatică, ea contribuie astfel la creșterea interesului pentru valorificarea artei populare autohtone, artă care devine și pentru publicul internațional un important reper identitar.
Etosul care îi animă pe cei doi monarhi răzbate din portrete și devine parte a discursului național așa cum se configurează el în perioada interbelică, inclusiv prin programul iconografic al spațiilor oficiale din palatul regal sau al Ateneului Român din București.
Realizate în perioade diferite, ele sunt opera unor artiști autohtoni (Milița Pătrașcu, Ipolit Strâmbu, Costin Petrescu, Nicolae Vermont) sau străini (Philip de Laszlo, Alfred Schwartz, Albertine Ruprecht) care au izbutit să imortalizeze convingător trăsăturile definitorii și caracterul celor două personalități istorice care au marcat devenirea României moderne în timpul și după Primul Război Mondial.
Lor li se adaugă un album de schițe în acuarelă ale reginei Maria; ele îmbogățesc perspectiva istorică cu una artistică, studiile de flori presărate cu diverse elemente geometrice și simbolice punând în lumină sensibilitatea reginei, ilustrată în acest caz prin practicarea unui limbaj decorativ specific stilului Art Nouveau atât de admirat în tinerețe. Printre constantele vieții reginei Maria se numără de altfel, alături de atașamentul față de arta populară și de tradițiile culturale autohtone, disponibilitatea pentru practicarea diferitelor genuri artistice, între care un loc special îl ocupă literatura.
O suită inedită de fotografii și colaje cu articole din ziare de epocă din arhiva sculptorului Alexandru Severin adaugă valoare documentară unei duble perspective, artistică și istorică.
Expoziția prilejuiește astfel reîntâlnirea cu figuri fondatoare ale României Mari și subliniază rolul picturii, al sculpturii și al artelor grafice la creionarea unei conștiințe naționale din care familia regală face parte integrantă.
Coordonatori proiect: Liviu Constantinescu, Octavian Boicescu
Curator: Alina Petrescu