Heri PocĂr

C(RAMPE)
Din ciclul, "Mamă, dar ăştia povestesc in actul doi ce se-ntămplă-n actu-ntăi", astăzi vă propunem spre analiză lansarea ultimului album al celebrei golgheteriţe, J.K. Rowling. Sunteţi gata? Deci trei, doi, unu şi start. Start la bucurie, ce n-aţi inţeles? Cum spunea un căntec celebru acum căţiva ani, "toată lumea, toată lumea sare-acum cu mine".

C(RAMPE)
Din ciclul, "Mamă, dar ăştia povestesc in actul doi ce se-ntămplă-n actu-ntăi", astăzi vă propunem spre analiză lansarea ultimului album al celebrei golgheteriţe, J.K. Rowling. Sunteţi gata? Deci trei, doi, unu şi start. Start la bucurie, ce n-aţi inţeles? Cum spunea un căntec celebru acum căţiva ani, "toată lumea, toată lumea sare-acum cu mine".

Să ne bucurăm enorm. Să ne bucurăm destul. Să ne bucurăm cu o bucurie. Să ne bucurăm şi să batem din palme, aşa cum am văzut că se face cănd se bucură omul. Stimată golgheteriţă J.K. Rowling, vă iubesc şi vă ador şi vă mulţumesc pentru că existaţi. Şi să mai existaţi şi de-acum inainte, scriind mult, mult, mult de tot. Să scrieţi la cărţi căt să-nconjuraţi Pămăntul cu ele. La modul propriu spun asta. Eu aş vrea de la dumneavoastră să scrieţi o carte de o mie de pagini pe săptămănă şi s-o lansaţi cu racheta pănă-n soare şi tot universul să se bucure, nu doar planeta noastră. Ştiu că puteţi. Cred că puteţi. Haideţi, doamnă, că puteţi.

In numele tuturor scriitorilor care au murit săraci şi in anonimat, in numele tuturor creatorilor de artă care au trăit in mizerie, in numele tuturor poeţilor care au murit de foame şi de sete, stimată doamnă J.K. Rowling, eu ce vă rog pe dumneavoastră este să scrieţi mult şi enorm pentru această societate frumoasă in care trăim, pentru această societate care organizează lansări fabuloase de carte, care a invăţat să ţopăie bucuros la lansări de modele de telefon (cum o fi să te bucuri tare de tot că tocmai s-a lansat un model nou de telefon mobil???), pentru această societate care şi-a făcut din idolatrie un modus vivendi.

Pentru astea şi pentru toate celelalte care nu s-au spus niciodată şi care poate n-or să fie niciodată spuse, stimată doamnă Rowling, vă mulţumim şi vă rugăm să nu ne uitaţi cu rugămintea noastră. Puţini sunt oamenii cu idei aşa de multe ca dumneavoastră şi d-aia spun că nu trebuie să vă irosiţi.

Planeta vă doreşte. Dar ce spun eu planeta. Cosmosul, doamna mea. Nu fiţi nasoală şi daţi planetei ce vrea. Multă carte. Multe pagini. Multe vrăjitorii in care să invingă forţele binelui. Multe pagini de literatură pură. Jucaţi-vă cu imaginaţia noastră şi lăsaţi-ne in beznă pănă la următoarea apariţie, ca să fierbem de nerăbdare să vedem ce-o face pănă la urmă băiatul ăla... cum il cheamă, domnule... Heri Rocăr... ăăă... Heri Pocăr. Ajutaţi-ne să inţelegem că lumea asta nu poate fi mai frumoasă fără paginile dumneavoastră de literatură. Luaţi-ne de mănuţă ca pe nişte sandilăi ce suntem şi duceţi-ne intr-o lume minunată in care să găsim numai... ăăă... să găsim numai.

Doamnă Rowling, aplecarea cu care scrieţi nu doar că mă face să mă uit sub fusta dumneavoastră, dar imi trezeşte o admiraţie pură. (Aiurea, de fapt sunt foarte invidioasă.) Pe această planetă care merge pe repede-inainte, dumneavoastră, doamnă Rowling, apăsaţi pedala acceleraţiei pănă jos. Şi pentru asta, să ne luăm răgazul de a vă mulţumi, tot pe repede-inainte, pentru tot. Senc iu.