x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

"Ipoteştii înşişi fac parte din trupul meu"

0
Autor: Claudia Daboveanu 18 Ian 2010 - 00:00
 Christian Silva/Jurnalul Naţional



"Fără Eminescu am fi fost mai săraci şi mai altfel"... Dincolo de clişee, ce înseamnă pentru noi, românii, Mihai Eminescu? Răspunde domnul Valentin Coşereanu ­ trupul, sufletul şi creierul Memorialului Centrul Naţional  de Studii "Mihai Eminescu".


● Jurnalul Naţional: "Luceafărul poeziei româneşti", "Şi pentru că toate astea trebuia să poarte un nume, s-au numit simplu Eminescu", "Eminescu să ne judece" etc. etc. Domnule Valentin Coşereanu, ce ne-am fi făcut fără Eminescu?
● Valentin Coşereanu:
Toate sintagmele, toate formulele acestea au avut rostul şi acoperirea lor atunci când au fost gândite; şi se cunoaşte, se simte în ele pulsaţia unor judecăţi (dacă nu trăiri!) ­ unele esenţiale ­ venite în urma unor lecturi deloc superficiale din opera poetului. Era cât pe ce să zic poetului naţional, căci Petru Creţia spune în Testamentul unui eminescolog că această formulă este depăşită, a ajuns în desuetudine, dar este adevărată. Şi ne raliem fără nici o rezervă părerii. Ce ne-am fi făcut fără Eminescu? Am fi fost cu încă 100 de ani în urmă. Şi aşa, noi, românii, am fost tot timpul în urma a ceea ce se întâmpla în Europa de-a lungul timpului. Chiar atunci când trăia şi scria Eminescu, simbolismul european era în floare. Când cronicarii noştri scriau cum scriau, operele majore ale Franţei, Angliei şi Rusiei puneau fundamentele culturii universale. Tocmai de aceea trebuie preţuit Eminescu. El a făcut-o, în Epigoni cu poeţi de talie infinit mai joasă ca dânsul, dar fără ei, el n-ar fi ajuns unde a ajuns. Mă întreabă mulţi, mai ales dintre cei tineri şi adeseori obraznici, dar unde a ajuns? În fond, nu este mai mult decât un romantic întârziat. Le voi răspunde cu un vers din Eminescu: Non idem est si duo dicunt idem, adică: Nu este acelaşi lucru când doi oameni spun acelaşi lucru. Să nu uităm apoi că poetul a activat la vremea alfabetului de tranziţie, de la chirilic la cel latin, că regulile nu erau deloc fixate în limbă şi că el a pus bazele limbii române, în general, şi cele ale limbii literare moderne, în special. Că a tradus din Kant, inventând limbajul filozofic al limbii noastre, că a pus bazele publicisticii noastre moderne, că... Dar toate acestea se uită ori nu se ştiu. N-ar trebui uitate! E un mare păcat.


● Jurnalul Naţional: Când aţi conştientizat că destinul dvs. e implacabil legat de cel al "poetului nepereche"?
● Valentin Coşereanu:
Nu mi-am propus acest lucru. L-am conştientizat la un moment dat, când am simţit că Eminescu trece şi prin mine datorită slujirii Ipoteştilor. Am conştientizat aceasta după ce am început să scriu despre. A fost nu scopul, ci consecinţa şi m-am bucurat să fie aşa. Destinul unui om nu ţine de voinţa omului. El îţi bate în poartă încă din leagăn. Eu, unul, n-am conştientizat acest lucru decât târziu. Şi acum mă mai îndoiesc, numai că îndoiala mea este de altă natură, spre deosebire de cea a tinereţii: este de natură oarecum filozofică, ceea ce-i cu totul altceva. Eu cred că am ajuns în acest punct datorită credinţei neclintite în opera geniului, dar şi în înveşnicirea Ipoteştilor.


MANUALELE ŞCOLARE L-AU UCIS PE EMINESCU
● Jurnalul Naţional: Clişee, sintagme demonetizate, poate... Altădată, fetele umblau cu poeziile lui Eminescu la purtător, le citeau, le rosteau, le visau... Azi, adolescentele abia dacă au mai auzit de el. Se zice că Eminescu, dacă a murit, a fost "omorât" de manualele şcolare. Dvs. ce părere aveţi?
● Valentin Coşereanu:
S-au schimbat timpurile. Nu mă grăbesc să spun că e mai rău sau mai bine. Au trecut şi alţii prin epoci de cumpănă grea, dar Goethe a rămas Goethe, Shakespeare tot Shakespeare, Dostoievski, Dostoievski, iar Leonardo tot Leonardo. Traversăm o epocă nefastă. Lumea nu mai are timp de poezie, dar cu toate astea sunt destui poeţi în România şi am încredere în scrisul lor. Interesul societăţii de consum ­ la care ne-am raliat de curând şi noi ­ este acela de a consuma materialiceşte. Puţini sunt aceia care se dedică scrisului, creaţiei. Interesul cercetării ştiinţifice a luat-o înaintea celuilalt. E bine pentru binele omenirii. Numai că omenirea are imperios nevoie de creativitate. Americanii, prin anii '70, au scos pe uşa din dos ştiinţele umaniste din şcoli, pentru a da întâietate celor tehnice. S-au păcălit amarnic. Omul are nevoie de frumos prin definiţie. Nu ne putem închina doar produsului. Lumea se va schimba. Numai să nu fie prea târziu. Eu, unul, mai sper şi mai cred. Cât priveşte manualele şcolare, aveţi perfectă dreptate: ele l-au ucis pe Eminescu. Poate că sistemul lui Ibrăileanu de a adânci, pe parcursul unui ciclu de învăţământ, doar patru mari autori ­ clasicii, adică ­, este mult mai bun decât de a face de toate şi nimic, după modelul stalinist al înmagazinării a cât mai multe. Non multa sed multum ar trebui să ne fie deviza de la care să nu facem niciodată rabat. Lumea vestică a intrat în acest ritm. Copiii lor pleacă acasă cu lecţia gata învăţată. Ai noştri n-au timp de odihnă, căci li se dă acasă un morman de exerciţii. Când să mai citească?


● Jurnalul Naţional: Care este şansa unui tânăr din vremurile tulburi pe care le trăim de a-i plăcea Eminescu? Omul de litere Dan C. Mihăilescu propunea, ca singură ieşire din locurile comune care-l privesc pe Eminescu, "lectura virgină"...
● Valentin Coşereanu:
Formula lui Dan C. Mihăilescu este ideală. Are curăţenie de spirit şi de judecată matură, adâncă şi dreaptă. Nu e obligatoriu ca toţi oamenii să ştie de Eminescu, dar şcolarii ar trebui să ştie în mare ce-i cu el, căci este reprezentativ. De adâncit, în sensul formulei lui Dan C. Mihăilescu, ar trebui să-l adâncească doar cei aleşi s-o facă, cei cu chemare, cei care au tragere de inimă pentru opera eminesciană. Pentru întregul ei. Din păcate, se scriu atâtea gogomănii despre, încât stai şi te întrebi dacă aceşti neaveniţi n-ar trebui să fie "separaţi" de restul societăţii; fuga de idei, cărţi scrise din alte cărţi, fără să se apeleze la documente de arhivă, doctorate împărţite în două sau chiar în trei şi apoi publicate de sine stătător pentru a mai trece un grad didactic, autori bezmetici care scriu cu orice preţ pentru a-şi vedea numele pe-o carte, nu pentru a rezolva ceva, ceva de care ar fi trebuit să fie preocupaţi şi să adâncească o viaţă! Nimic din toate acestea. Toate curentele noi ale artisticităţii, dacă s-au întors împotriva celor de dinaintea lor, au pus ceva consistent şi nou în loc. Şi-au recreat locul lor. Dacă, fără să ştii autorul, decât, poate, cu totul superficial, îl "dărâmi" cu argumente deşănţate, rupte de context fără a pune nimic în loc, atunci nu faci altceva decât să-ţi sapi cu mâna ta groapa care te va înghiţi cu atâta lăcomie, încât, contrar voinţei tale, vei adăuga la numărul atâtor alţi anonimi. Şi pe bună dreptate. N-ar face mai bine dacă, aşa cum se spune în popor, ar face un copil, ar sădi un pom sau ar construi o fântână pentru a potoli setea atâtor alţi oameni?


"VREAU SĂ FIU ÎNMORMÂNTAT SUB O ALEE DE AICI"
● Jurnalul Naţional: În vorbe sărace, dar de duh, ce a însemnat, prin timp, aceasta pentru dvs., trecând prin memorabilul episod numit Constantin Noica? De ce ar prefera un român oarecare o vizită în lăcaşul pe care cu onor îl conduceţi, în locul unei întâlniri fructuoase de afaceri sau al unei descinderi într-un club?
● Valentin Coşereanu:
Memorialul de la Ipoteşti, dar şi Ipoteştii înşişi fac parte din trupul meu. E greu de explicat. Cert este că voi lăsa prin testament să fiu înmormântat sub o alee din incintă; cu cât mă vor "călca mai mulţi în picioare", cu atât voi fi mai bucuros şi mai mulţumit, în tihna de dincolo, că este vizitat, că trezeşte interesul. Până atunci, am credinţa că vor mai adăuga şi alţii, după mine, la ceea ce este, pentru a împlini acest loc despre care Eminescu spunea că este ţerâna unde zace ce a avut mai scump în lume. Cât despre Constantin Noica, sunt mulţumit şi bucuros că la Ipoteşti s-a împlinit visul încremenit al facsimilării manuscriselor eminesciene. Acum a făcut-o Academia Română, sub îngrijirea academicianului Eugen Simion şi cea tehnică a graficianului Mircia Dumitrescu, în condiţii grafice şi tehnice impecabile. A fost, după propria mărturisire a filozofului, unul dintre cele cinci mari obiective ale vieţii sale. S-a împlinit acasă la Eminescu, aşa cum ultimul articol al lui Noica a fost publicat în România literară cu un titlu onorant pentru noi: La Ipoteşti. Ce aş vrea mai mult? Şi de ce să prefere un român vizita la Memorial în detrimentul unui bar? E simplu: barurile sunt mai toate asemănătoare între ele; ca Memorialul nu există nici un alt muzeu în ţară. Unde se mai găsesc, adunate la un loc ­ şi ce loc! ­, o Bibliotecă Naţională de Poezie (nu există nici în Capitală), o casă memorială, un muzeu nou, un amfiteatru în aer liber, un muzeu etnografic pe specific local, o biserică a familiei poetului, datând de pe la 1680, o altă biserică construită în amintirea poetului, vile de cazare pentru toţi cei care vor să poposească ori să studieze în bibliotecă, pentru cei care, peste zi, vor să vadă lacul şi să se plimbe prin Codrii Baisei, atât de îndrăgiţi de Eminescu? Unde?


● Jurnalul Naţional: Întâmplător sau nu, interviul nostru are loc exact la 15 ianuarie. Să-i facem un cadou în formă de semnul întrebării... Pe vremea lui Ceauşescu era foarte clar de ce nu se publicau fragmente din publicistica lui Eminescu. Dar azi, când e atât de actuală, de ce pare că nu interesează pe nimeni?
● Valentin Coşereanu:
E delicat şi este mult de răspuns la această întrebare. Invit cititorii dumneavoastră să vină la Ipoteşti, în vizită la Memorial, să stăm câteva zile şi nopţi în fondul documentar al bibliotecii, apoi să lămurim aceste lucruri. În orice caz, mă doare inima că se întâmplă aşa. Spre deosebire de alte naţii, care ştiu să-şi cinstească marii oameni, necum geniile, înfiinţând catedre de profil, fundaţii şi institute care să adâncească şi să dea publicităţii operele acestora, noi abia aducem la zi bibliografia, după atâtea piedici puse editării operelor complete. E, probabil, ghinionul acestei naţii, care pare una fără destin. Sau, în orice caz, cu unul întârziat. Să mă înşel, oare? M-aş bucura homeric să fie aşa.
Citeşte mai multe despre:   biblioteca pentru toţi

 



Mai multe titluri din categorie

Pianista Dana Borșan readuce muzica lui Chopin în stagiunea online a Filarmonicii „George Enescu”

Pianista Dana Borșan readuce muzica lui Chopin în stagiunea online a Filarmonicii „George Enescu”
Galerie Foto Astăzi, 7 mai 2021, de la ora 19.00, Filarmonica „George Enescu” va transmite, pe canalele online, înregistrarea unui concert condus de dirijorul rus Valentin Uryupin ...

„Grădina Paradisului” de la Muzeul Storck

„Grădina Paradisului” de la Muzeul Storck
Muzeul Municipiului București vă invită să vizitați începând de miercuri, 5 mai 2021, expoziția „Grădina Paradisului. Desene pregătitoare”, deschisă la Muzeul Frederic Storck și Cecilia Cuțescu Storck (S...

Vineri şi sâmbătă, două miniserii debutează la două TVR 1 şi TVR 2

Vineri şi sâmbătă, două miniserii debutează la două TVR 1 şi TVR 2
La TVR 1, în 7 mai: producţia BBC „Misterele adevăratului Sherlock Holmes: Doctorul Bell şi domnul Doyle”, iar la TVR 2, în 8 mai: producţia americană „La răsărit de Eden” Astăzi, 7 mai, de la 21.10,...

Cu un repertoriu divers, TNB îşi reîntâlneşte spectatorii în săli, dar pregătește şi online revederea!

Cu un repertoriu divers, TNB îşi reîntâlneşte spectatorii în săli, dar pregătește şi online revederea!
Galerie Foto Începând din 6 mai 2021, ora 20.00, TNB TV revine cu un format nou pe canalul de Youtube al teatrului. Prima televiziune din România dedicată exclusiv teatrului vă propune o nouă serie de emisiuni bilunare, sub...

Pelicula "Babardeală cu bucluc sau porno balamuc" în cinematografele din România

Pelicula "Babardeală cu bucluc sau porno balamuc" în cinematografele din România
Lungmetrajul "Babardeală cu bucluc sau porno balamuc" rulează, de astăzi, în cinematografele din România. Filmul lui Radu Jude este marele câștigător al Ursului de Aur.  Acesta va putea fi...

Când se va desfășura concertul Celine Dion în România

Când se va desfășura concertul Celine Dion în România
Turneul „Courage World Tour” al cântăreței canadiene Celine Dion se amână iarăși din cauza pandemiei de COVID-19. Concertele se vor desfășura în 2023. Spectacolul din România a fost stabilit...

Opera Națională București redeschide publicului Sala Mare de spectacole în acest weekend cu „Messa da Requiem” de Giuseppe Verdi

Opera Națională București redeschide publicului Sala Mare de spectacole în acest weekend cu „Messa da Requiem” de Giuseppe Verdi
Opera Națională București redeschide porțile în acest weekend și prezintă publicului sâmbătă, 8 mai, și duminică, 9 mai, începând cu ora 18:30, „Messa da Requiem” de Giuseppe...

TNTm / Din nou împreună în sălile de spectacol! Teatrul Național Timișoara se redeschide publicului

TNTm / Din nou împreună în sălile de spectacol! Teatrul Național Timișoara se redeschide publicului
Galerie Foto Din nou împreună în sălile de spectacol! Teatrul Național Timișoara se redeschide publicului după mai mult de jumătate de an în care, într-un context epidemiologic dur, întâlnirea cu spectatorii a avut loc ex...

O nouă provocare la Palatul Mogoșoaia - Concursul Internațional de arte plastice și literatură Martha Bibescu

O nouă provocare la Palatul Mogoșoaia - Concursul Internațional de arte plastice și literatură Martha Bibescu
Asociatia Pro Valores și Centrul Cultural Palatele Brâncovenești, organizează a doua ediție a Concursului Internațional de arte plastice și literatură care poartă numele fascinantei prințese Martha Bibescu,...

„INT. EXT.”, un performance-manifest despre condiția artistului în pandemie, LIVE în vitrinele Galateca

„INT. EXT.”, un performance-manifest despre condiția artistului în pandemie, LIVE în vitrinele Galateca
LIVE în vitrinele Galateca, într-o perioadă în care sălile de teatru din București sunt închise pe o perioadă nedeterminată. Un spectacol-statement despre condiția artistului în pandemie. Un performance...

4 mai – “Enescu Forever” online de la Palatul Tinerimea Română

4 mai – “Enescu Forever” online de la Palatul Tinerimea Română
Galerie Foto În acest an, când se împlinesc 140 de ani de la naşterea marelui compozitor român George Enescu, Centrul Naţional de Artă Tinerimea Română prezintă concertul omagial "Enescu Forever", eveniment ce va conţine...

„Destinația Eurovision”: Imagini în exclusivitate cu parcursul României la concursul internațional, în fiecare seară, la TVR 1

„Destinația Eurovision”: Imagini în exclusivitate cu parcursul României la concursul internațional, în fiecare seară, la TVR 1
Galerie Foto Doar două săptămâni ne despart de startul celui mai așteptat concurs muzical din 2021 și debutul reprezentantei României, Roxen, pe scena Eurovision.   Pregătirile delegației României au intrat în...

Mărturie plină de culoare în Anul Brâncuși

Mărturie plină de culoare în Anul Brâncuși
Jurnalul vă oferă mâine cartea „Recurs la Brâncuși”, prin care autorul Vasile Vasiescu îi aduce un omagiu artistului, dar trage și un semnal de alarmă în privința stării ansamblului de monumente gorjene....

Cele mai vândute cărţi ale momentului

Cele mai vândute cărţi ale momentului
Pe primul loc al vânzărilor se află „Jurnalul unui Burlac. Conversații cu mama” și este biografia vibrantă a uneia dintre cele mai cunoscute persoane publice din România, Mihai Bendeac. Umorul său unic...

130 de tineri muzicieni din 27 de țări s-au înscris la competiția internațională „YOUTH OF MUSIC” 2021

130 de tineri muzicieni din 27 de țări s-au înscris la  competiția internațională „YOUTH OF MUSIC” 2021
În cadrul competiției Internaționale ”Youth of Music 2021” organizată de Muzeul Municipiului București și Asociația MuseArt s-au înscris 130 de tineri artiști cu vârste cuprinse între 9 și 30 de ani, fiin...
Serviciul de email marketing furnizat de