x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Know-how american în arta românească

0
Autor: Oana-Maria Baltoc 16 Iun 2008 - 00:00
Know-how american în arta românească

LECŢIE DE COMPETENŢĂ ● Cultură, marketing, planning artistic şi strîngere de fonduri
John F. Kennedy Center for the Performing Arts, una dintre cele mai importante instituţii de cultură din SUA, exportă anul acesta şi în România performanţa americană în domeniul managementului în artă. Michael M. Kaiser, directorul Centrului Kennedy, ne-a vorbit despre cum poţi promova artele, în aşa fel, încît oamenii să-şi dorească să se implice în susţinerea şi în dezvoltarea culturală a propriei ţări. 



LECŢIE DE COMPETENŢĂ ● Cultură, marketing, planning artistic şi strîngere de fonduri
John F. Kennedy Center for the Performing Arts, una dintre cele mai importante instituţii de cultură din SUA, exportă anul acesta şi în România performanţa americană în domeniul managementului în artă. Michael M. Kaiser, directorul Centrului Kennedy, ne-a vorbit despre cum poţi promova artele, în aşa fel, încît oamenii să-şi dorească să se implice în susţinerea şi în dezvoltarea culturală a propriei ţări.  


  • Cu ce ocazie aţi venit în România?
Michael M. Kaiser: Mă aflu pentru prima oara în România şi m-am întîlnit deja în cadrul unei recepţii cu ministrul Culturii, dar şi cu alţi reprezentanţi ai unor importante instituţii culturale, cum ar fi directorul Operei, al Muzeului Naţional şi Muzeului "George Enescu", directori ai unor teatre, în total au fost prezente aproximativ 50 de persoane, prilej cu care am discutat despre posibilitatea de a preda în România un curs de management în artă.

  • Este pentru prima dată cînd John F. Kennedy Center for the Performing Arts (Centrul Cultural Kennedy ) încearcă să pună bazele unei colaborări cu instituţii culturale din România?
Am prezentat artişti români şi pînă acum, dar de această dată încercăm să strîngem relaţiile. De cîţiva ani buni predau în mai multe ţări managementul în artă, iar acum dorim să implementăm acest sistem şi în România. Practic, prin intermediul acestor cursuri le explic managerilor aflaţi la conducerea organizaţiilor culturale cum se face marketingul, planningul artistic şi strîngerea de fonduri, încerc să acopăr toate aceste aspecte care ţin de managerierea cu succes a instituţiilor culturale. Sper că vom demara proiectul în această toamnă, cel mai probabil în octombrie sau în noiembrie, iar atunci mă voi întoarce pentru a susţine aceste cursuri.

  • Cum vor fi selectate persoanele care vor intra în acest program?
Există în România, din cîte am înţeles, un institut care ar putea să mă sprijine în formarea unei clase de 50-60 de studenţi, aleşi din cadrul mai multor instituţii. Cursurile vor ţine două zile.

  • Explicaţi-ne pe scurt activitatea desfăşurată de Kennedy Center.
Centrul Kennedy are două activităţi primordiale. Organizăm spectacole, cam 2.000 de evenimente pe an, în nouă teatre, de la operă la balet, jazz, dans modern, muzică clasică, film. În fiecare zi avem la centru cîte un eveniment cultural, unde intrarea este gratuită, deci 365 de spectacole gratuite. Apoi desfăşurăm activităţi educaţionale, care se adresează pe de-o parte copiilor, şi ţin să menţionez că lucrăm cu 11 milioane de copii din toată America, pe care ne străduim să-i aducem mai aproape de artă, iar, pe de altă parte, instruim directorii instituţiilor culturale în managementul artei.

  • Cum aţi ajuns să organizaţi aceste cursuri de management al artelor?
Predau managementul artei din 1991 şi fiecare loc de muncă pe care l-am avut s-a legat într-un fel sau altul de predat. Spre exemplu, cînd eram la Royal Opera House în Anglia am dezvoltat un program pentru organizaţii culturale , apoi cînd am venit la Kennedy Center m-am gîndit că un asemenea proiect ar merita să fie dezvoltat în cadrul instituţiei, mai ales că acest lucru a presupus în acelaşi timp o modalitate prin care ne-am ridicat la nivelul titulaturii pe care o avem, de centru cultural naţional. Prin urmare, am instituit acest program la Centrul Cultural Kennedy, program care s-a dezvoltat în timp, pentru ca după cinci ani să ajung să predau managementul artei în aproape toată lumea. La centrul nostru din Washington vin studenţi din 60 de ţări. Am avut şi un student din România, în urmă cu două luni, cînd am predat acest curs în Cehia, în faţa a 320 de oameni.

  • Înţeleg că Centrul Kennedy se bazează foarte mult pe voluntariat, un sistem care funcţionează extrem de bine în America.
Într-adevăr, avem peste 600 de voluntari care lucrează pentru centrul nostru. Voluntariatul este un fenomen în America, gest pe care oamenii îl fac cu mare plăcere pe măsură ce înaintează în vîrstă şi mai ales în momentul în care apreciează activitatea desfăşurată de o organizaţie. Prin urmare, 600 de oameni lucrează în birourile noastre de informare, se implică în proiectele centrului sau fac muncă de ghid în cadrul vizitelor pe care le organizăm la Centrul Kennedy.

  • Beneficiează de anumite avantaje pentru munca pe care o depun?
În primul rînd sînt fericiţi să facă parte dintr-o instituţie pe care o apreciază, le oferim programe special realizate pentru ei, de cîteva ori pe an organizăm întîlniri în cadrul cărora eu şi oamenii din staff-ul centrului le vorbim despre realizările organizaţiei, pentru că le place să fie ţinuţi la curent cu tot ceea ce se întîmplă în acest sens.

  • Credeţi că un astfel de sistem de voluntariat ar putea să funcţioneze cu succes şi în România?
Nu am în acest moment suficient de multe informaţii despre România ca să îmi dau seama dacă acest sistem ar putea să meargă şi în ţara dumneavoastră. Însă din ceea ce mi s-a spus, voluntariatul nu are foarte mulţi adepţi în acest moment în România.

  • Credeţi că acest lucru vine şi din educaţia unui popor?
Şi asta, dar şi din modul în care organizaţiile de artă ştiu să se prezinte în faţa publicului. Atunci cînd aceste instituţii vin în întîmpinarea oamenilor într-un mod atractiv şi amuzant, oamenii doresc să li se alăture. În acest fel sînt stimulate şi contribuţiile financiare private, care se manifestă la un nivel destul de scăzut în România, dar şi în restul lumii, însă care vor deveni în timp din ce în ce mai importante.

  • Ce trebuie să înţelegem prin art management?  
Este vorba despre felul în care conduci o organizaţie culturală, o organizaţie nonprofit care este diferită sub multe aspecte de ceea ce înseamnă o corporaţie. Există şi asemănări, dar şi foarte multe diferenţe între cele două concepte. Managementul artei te învaţă cum să determini oamenii să vină să vadă un spectacol sau o expoziţie.

  • Cum atrageţi contribuţiile financiare?
Reuşim acest lucru prin modul în care gîndim ceea ce le vom da oamenilor înapoi. Adesea facem greşeala de a crede că strîngerea de fonduri este acelaşi lucru cu a cerşi bani. Şi nu este vorba deloc de aşa ceva, ci de o tranzacţie, o afacere între organizaţie şi donator. Eu le ofer ceva şi ei îmi oferă la rîndul lor altceva. Ce le voi oferi depinde foarte mult de donator. Dar cei mai mulţi caută în primul rînd experienţele: doresc să vină la repetiţii, în culisele spectacolelor, vor să observe lucruri pe care nu ai ocazia să le vadă în mod normal. Şi sînt extrem de încîntaţi de acest lucru. Aceasta este una dintre modalităţile prin care poţi atrage fonduri. Alte procedee ţin de marketingul organizaţiilor, de modul în care se prezintă în faţa oamenilor, în aşa fel încît să-şi dorească ă participe cumva la succesul unei astfel de instituţii.

  • Ce ar trebui să facă managerii instituţiilor culturale din România pentru a atrage suportul oamenilor cu bani?
Eu unul nu cred că ai exclusiv nevoie de ajutorul oamenilor bogaţi, ci mai degrabă de contribuţia oamenilor din clasa de mijloc. În perioada în care am lucrat la Royal Opera House în Anglia am organizat un sistem de contribuţii pentru membri, contribuţie care se ridica la aproximativ 50 de lire sterline pe lună. Iar cei care au contribuit erau profesori, asistente, oameni care proveneau din tot felul de categorii. Prin urmare, nu a fost vorba despre oameni bogaţi. Le-am oferit acestor oameni posibilitatea de a-şi achiziţiona biletele la spectacole mai devreme decît restul publicului, ceea ce i-a încîntat, apoi le-am oferit ocazia de a participa la repetiţiile generale a două spectacole în fiecare an şi aşa i-am determinat să ne sprijine. Am strîns astfel peste 1 milion de lire sterline pe an. Bineînţeles, de fiecare dată încerci să determini oamenii să contribuie cu mai mult, dar pentru asta, repet, trebuie ca organizaţiile să se prezinte într-o lumină cît mai atractivă şi, de asemenea, trebuie să nu se piardă din vedere că activităţile sociale dezvoltate în cadrul organizaţiilor contribuie la atragerea persoanelor care vor contribui într-un fel sau altul la bunul mers al instituţiei.

  • Înţeleg că organizaţi periodic festivaluri în cadrul cărora sînt prezentate culturile altor ţări. Pe cînd un festival al României?
Mi-ar plăcea să se întîmple acest lucru într-o zi. Acest gen de manifestări sînt cu adevărat elaborate. De exemplu, anul viitor vom avea un festival arab în cadrul căruia vor fi invitate 22 de state arabe, cu peste 700 de artişti, eveniment a cărui organizare necesită un buget de 10 milioane de dolari. Aşa ajungem la un alt aspect care ţine de managementul artelor, care se referă la modul în care organizaţiile culturale pot fi promovate, în aşa fel, încît să devină cît se poate de cunoscute la nivel mondial. Astfel, nu doar Centrul Kennedy le va invita în cadrul anumitor manifestări, ci şi alte centre din lume. Este unul dintre lucrurile pe care englezii ştiu să le facă extrem de bine, la fel şi chinezii. Iar în cadrul seminarului pe care îl voi susţine în România se va vorbi şi despre aşa ceva.

  • Cum se obţin, de exemplu, banii pentru festivalurile pe care le organizează Centrul Kennedy?
Călătoresc în lumea întreagă pentru a-i strînge. Sînt fonduri care vin din partea corporaţiilor sau a persoanelor private. Centrul are un comitet internaţional care mă ajută în acest demers.

  • Aţi reuşit să vă faceţi o opinie generală despre cultura românească?
Cred că aveţi o cultură extrem de bogată, foarte legată de istorie şi mai cred că, din păcate, cultura românească nu este suficient de cunoscută în afara ţării dumneavoastră, aşa cum ar merita să fie. Un exemplu bun în acest sens este Angela Gheorghiu, o artistă foarte cunoscută în afara României, pe care eu personal am cunoscut-o la Royal Opera House în Anglia, pe vremea cînd lucram acolo. Îmi pare rău însă că instituţiile culturale româneşti nu sînt la fel de vizibile la nivel internaţional pe cît sînt de faimoşi unii artişti români.  

  • Ce părere aveţi despre filmul românesc? În ultimii ani a avut parte din plin de recunoaştere internaţională. Cum credeţi că ar putea fi  exploatat acest capital de imagine, în aşa fel încît tinerii regizori să beneficieze de ajutor şi pe viitor?
Este din nou nevoie de fonduri. Acest lucru însemnînd fie bani proveniţi din zona guvernamentală, fie bani din donaţii private. Pe lîngă bani se mai poate folosi celebritatea de care se bucură aceşti regizori şi artişti. Celebritatea poate fi în opinia mea un foarte bun punct de pornire. Astfel, se pot organiza tot felul de evenimente în jurul acestor personalităţi, evenimente care pot atrage fonduri. Este o tactică pe care am abordat-o şi noi şi am reuşit să strîngem bani pentru a educa noile generaţii de regizori.  

  • Centrul Kennedy promovează tineri artişti americani şi în alte ţări?  
Nu acesta este scopul principal al Centrului Kennedy, şi pînă acum nu am făcut acest lucru în România. De regulă, preferăm să preluăm tinerii artişti pentru a-i perfecţiona în domeniile lor de activitate, mai degrabă decît să-i trimitem în afara ţării. Însă colaborăm cu artişti din alte ţări. De exemplu, la Covent Garden am lucrat cu Angela Gheorghiu, care a  cîntat în cadrul unei gale organizate de Centrul Kennedy.

  • Este mai important să fii un bun manager sau artist pentru ca organizaţia culturală pe care o conduci  să meargă ca pe roate? Vă întreb pentru că în România mulţi dintre directorii instituţiilor de artă provin din rîndurile artiştilor.  
Trebuie să începi de la stadiul de artist, aceasta fiind o condiţie extrem de importantă. Arta  este foarte importantă, dar are nevoie de ajutor, iar artiştii au nevoie la rîndul lor de oameni care să lucreze alături de ei pentru a-i sprijini în eforturile pe care le fac. Şi nu e suficient doar să creezi artă de calitate, ci trebuie să ştii cum să atragi un anumit tip de audienţă, cum să găseşti bani, cum să promovezi arta… De aceea ai nevoie de aptitudini speciale pentru a reuşi în acest domeniu. Însă dacă arta nu are valoare, atunci nu merită efortul.

  • Referitor la instruirea directorilor de instituţii culturale în managementul artelor, înţeleg că aţi dezvoltat recent un alt proiect, intitulat Summer Program. Despre ce este vorba?
În urmă cu şapte ani am pus pe picioare un institut de management în artă, unde zece tineri manageri în domeniul artelor vin la Centrul Kennedy din Washington, unde rămîn timp de nouă luni, perioadă în care învaţă şi lucrează alături de mine şi de colegii mei în cadrul unor proiecte importante. Însă în cadrul acestui program de instruire am realizat un lucru. O parte dintre studenţii noştri internaţionali, care au învăţat enorm de multe lucruri alături de noi, provin din ţări cu un sistem extrem de diferit de cel american şi, odată reveniţi în ţara lor, ajung să aibă parte de tot felul de frustrări, pentru că superiorii lor nu înţeleg lucrurile pe care ei vor să le pună în practică. Astfel, ceea ce ei au aprofundat nu are impactul scontat. Aşa că am instituit acest program pe timpul verii, Summer Program, numai pentru managerii din afara Americii, care vin pe parcursul lunii iulie, reiau studiile şi apoi se întorc acasă pentru a aplica ceea ce au învăţat. Vor da din nou piept cu situaţiile frustrante şi vor reveni la Centrul Kennedy şi în luna iulie a anului următor, cînd discutăm din nou despre dificultăţile întîmpinate, se întorc acasă la muncă şi în iulie vor face un alt drum la Centrul Kennedy, pentru a verifica ce s-a mai întîmplat între timp. Deci vor face acest lucru trei luni, cîte una pe an. Cred că aceasta este cea mai bună cale prin care vor ajunge să înţeleagă, să înveţe felul în care vor trebui să aplice şi să dezvolte în ţara lor ceea ce au învăţat la Centrul Kennedy. Următorul program va începe, prin urmare, chiar la sfîrşitul acestei luni.

  • Ce credeţi că aşteaptă de la dumneavoastră instituţiile culturale din România, oamenii aflaţi la conducerea lor?  
Trebuie să începem prin a stabili un dialog, comunicarea este foarte importantă în acest moment. Vom discuta despre tehnicile care ar putea să se potrivească în ţara dumneavoastră, care ar putea să funcţioneze la un moment dat sau care, din contră, nu vor funcţiona niciodată în România. De fiecare dată cînd le vorbesc oamenilor încerc să nu ţin prelegeri, ci să port o discuţie, pentru ca ei să devină interesaţi de anumite concepte, să fie entuziasmaţi de ceea ce le dezvălui, şi astfel poate că vor dori să le şi aplice, poate vor realiza că au nevoie de schimbări… Eu sper ca aceste cursuri să aibă impact şi la nivel guveramental, în aşa fel încît să se conştientizeze că poate anumite lucruri trebuie regîndite sau că poate există şi alte moduri prin care arta poate fi ajutată ori că anumite reguli trebuie modificate în cadrul organizaţiilor culturale pentru ca lucrurile să urmeze un drum mai puţin anevoios.
Citeşte mai multe despre:   arte,   romania,   artă,   centrul,   culturale,   fonduri,   bani,   oamenii,   Kennedy,   cadrul,   lucru,   instituţii,   ţări,   oamenilor,   managementul,   program,   sînt,   artişti,   centrul kennedy

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Ziua României. Un potpuriu de evenimente extraordinare ce reprezintă cultura și istoria României, în întreaga lume, de 1 decembrie 2020

Ziua României. Un potpuriu de evenimente extraordinare ce reprezintă cultura și istoria României, în întreaga lume, de 1 decembrie 2020
Galerie Foto Sărbătorirea Zilei Naționale a României va fi marcată de Institutul Cultural Român printr-o serie de evenimente online de promovare a culturii și civilizației românești. Concerte, expoziții, conferințe...

Filmul documentar Regele Scamator - Ștefan Iordache, în cadrul Festivalului Naţional de Teatru, ediţia 30

Filmul documentar Regele Scamator - Ștefan Iordache, în cadrul Festivalului Naţional de Teatru, ediţia 30
Galerie Foto Vineri, 27 noiembrie, de la ora 15.00, Festivalul Naţional de Teatru prezintă online, pe site-ul  festivalului, filmul documentar REGELE SCAMATOR – Ștefan Iordache. Producția este disponibilă...

Alexandru Tomescu şi Ştefan Cazacu, alături de Orchestra Română de Tineret, concert extraordinar online în onoarea Preşedinţiei germane a Consiliului Uniunii Europene şi Zilei Naţionale a României

Alexandru Tomescu şi Ştefan Cazacu, alături de Orchestra Română de Tineret, concert extraordinar online în onoarea Preşedinţiei germane a Consiliului Uniunii Europene şi Zilei Naţionale a României
Galerie Foto Orchestra Română de Tineret revine în atenţia publicului cu un concert extraordinar online ce va fi difuzat în onoarea Preşedinţiei germane a Consiliului Uniunii Europene şi...

Iuliana Tudor: „Filmul ’Port Valoare și Splendoare’ este darul meu pentru România”

Iuliana Tudor: „Filmul ’Port Valoare și Splendoare’ este darul meu pentru România”
Galerie Foto Prima producție documentară despre ia românească, seria în cinci episoade „Port Valoare și Splendoare”, începe la TVR 1 de Ziua Națională a României. Prima parte, difuzată la ora 16.30, ne poartă din...

O scrisoare pierdută, live stream de Ziua Națională, la Teatrul Național din Timișoara

O scrisoare pierdută, live stream de Ziua Națională, la Teatrul Național din Timișoara
Galerie Foto De Ziua Națională a României, Teatrul Național din Timișoara se deschide virtual publicului cu unul din cele mai aplaudate spectacole - un semn de speranță, un gest profund asumat în viața comunității:...

„Felii”, cu Ofelia Popii și „LIVE”, regia Bobi Pricop se văd în acest weekend în cadrul Festivalului Național de Teatru

„Felii”, cu Ofelia Popii și „LIVE”, regia Bobi Pricop se văd în acest weekend în cadrul Festivalului Național de Teatru
Galerie Foto „Felii”, un spectacol de la Lia Bugnar, cu Ofelia Popii și „LIVE”, regia Bobi Pricop, cea mai recentă producție a Secției Germane a TNRS, sunt cele două spectacole pe care Teatrul Național „Radu...

Doliu la Hollywood. A murit actorul care l-a interpretat pe Dark Vader în Star Wars

Doliu la Hollywood. A murit actorul care l-a interpretat pe Dark Vader în Star Wars
Actorul american David Prowse a decedat la vârsta de 85 de ani. Acesta a devenit cunoscut pentru rolul Darth Vader în trilogia originală Star Wars.  „Cu mare regret şi tristeţe sufletească,...

Concertul sopranei Teodora Gheorghiu, transmis online cu ocazia celebrării Zilei Naționale a României, la Roma

Concertul sopranei Teodora Gheorghiu, transmis online cu ocazia celebrării Zilei Naționale a României, la Roma
Galerie Foto Marți, 1 decembrie 2020, ora 19:00 (ora 20:00, în România), Asociația Culturală PROPATRIA din Roma, cu sprijinul Secretariatului General al Guvernului – Departamentul Românilor de Pretutindeni, în colaborare cu...

Actorii Teatrului Național București, voluntari la un call center DSP

Actorii Teatrului Național București, voluntari la un call center DSP
Actorii Teatrului Național din București se implică în viața publică și încearcă, în această perioadă dificilă, să sprijine publicul care le-a fost alături până nu demult.   La call center-ul...

Victor Rebengiuc, Horațiu Mălăele, Alexa Visarion, Radu Afrim, Tamara Buciuceanu-Botez, Lia Bugnar, în cea de-a șaptea zi a Festivalului Național de Teatru

Victor Rebengiuc, Horațiu Mălăele, Alexa Visarion, Radu Afrim, Tamara Buciuceanu-Botez, Lia Bugnar, în cea de-a șaptea zi a Festivalului Național de Teatru
Galerie Foto Programul celei de-a şaptea zile a FNT 30/ FNT ALTFEL reuneşte şase evenimente pe site-ul festivalului.                 SCENA „FNT...

Premiera Queen of Hearts, alături de Lars von Trier, Parasite și Moromeții, pe platforma TIFF Unlimited

Premiera Queen of Hearts, alături de Lars von Trier, Parasite și Moromeții, pe platforma TIFF Unlimited
Galerie Foto Queen of Hearts / Dama de cupă, o dramă daneză controversată, multipremiată internațional, regizată de tânăra May el-Toukhy, a fost lansată de Transilvania Film în premieră în România...

Dios Diego Armando Maradona a murit. Omagii aduse prin artă marelui fotbalist

Dios Diego Armando Maradona a murit. Omagii aduse prin artă marelui fotbalist
Galerie Foto Odată cu plecarea lui Maradona, unul dintre cele mai mari mituri ale tuturor timpurilor rămâne de acum doar în istorie. Omagii aduse acestui fenomen mondial, prin intermediul artelor și al...

Ce au în comun Maia Morgenstern şi Barack Obama

Ce au în comun Maia Morgenstern şi Barack Obama
Galerie Foto E sezonul biografiilor, putem spune. O perioadă în care apar la noi câteva volume care ar trebui avute în casă de oricine. Secretele din viaţa Maiei Morgenstern, fabuloasa poveste a unui tânăr de culoare ajuns...

Respectarea Protocolului, esența vieții de partid

Respectarea Protocolului, esența vieții de partid
Galerie Foto În a doua parte a prefaței trilogiei „Dragostea și Revoluția”, Ion Cristoiu reliefează observațiile autorului Dinu Săraru referitoare la Protocolul care trebuia urmat la virgulă de toată lumea, robotic....

Rolul partidului comunist în propria sa prăbușire din 1989

Rolul partidului comunist în propria sa prăbușire din 1989
Galerie Foto Începând cu 2 decembrie, Jurnalul vă oferă cele trei volume ale Trilogiei „Dragostea și Revoluția”, de Dinu Săraru. Până la apariția volumelor pe piață vă lăsăm să vă delectați cu prefața...
Serviciul de email marketing furnizat de