Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Patrimoniul construit este o garanţie de perenitate, o dovadă a existenţei părinţilor şi strămoşilor noştrii. Identitatea naţională se oglindeşte în cultura noastră. Fără păstrarea patrimoniului construit, expresie tangibilă a realizărilor înaintaşilor noştri, a stilului lor de viaţă, pierdem o valoare de neînlocuit, care nu poate fi exprimată pecuniar.
Anca Olimpia Bogda
Patrimoniul cultural şi natural al României nu este propietatea noastră, l-am moştenit de la înaintaşi ca să-l dăm mai departe urmaşilor noştri. Un patrimoniu material sanătos, bine conservat este absolut necesar pentru păstrarea identităţii noastre culturale. Cu ştiintă, răbdare, talent şi foarte multă muncă, restauratorii înfăptuiesc în fiecare zi mici miracole, departe de ochiul publicului. Munca lor este esenţială pentru păstrarea şi conservarea valorilor de patrimoniu. Obiecte şi monumente deopotrivă îmbătrânesc, se îmbolnăvesc şi, dacă nu sunt îngrijite şi tratate, dispar, luând cu ele mărturii culturale de neînlocuit.
Săptamanal apar demagogic, în mass-media, interviuri, reportaje, declaraţii cum că suntem îngrijoraţi de starea patrimoniului nostru, că trebuie să facem totul ca să-l salvam, că bani nu sunt suficienţi de la buget, că sunt prea puţine fundaţii şi donatii private care să sponsorizeze restaurarea monumentelor, ne plângem şi nu facem nimic, din contră...
În anul 2006, după ce a trecut prin toate etapele de aprobări, s-a votat modificarea Legii 422/2001, reuşind să introducem (conform normelor europene) aplicarea timbrului monumentelor istorice asupra activităţilor de cazinou, jocuri de noroc şi jocuri mecanice (art.51 alin. 3, lit.d).
Timbrul monumentelor istoice se aplică în mod obligatoriu pentru produsele şi serviciile din categoriile prevăzute, în cuantum de 2% din valoarea fără TVA, a produselor şi serviciilor stipulate. Fondul astfel obţinut va fi folosit de Ministerul Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional prin Oficiul Naţional al Monumentelor Istorice, doar pentru acordarea de credite pentru restaurarea imobilelor proprietate privată şi programe culturale de restaurare. În trei ani s-au strâns peste 14 milioane euro, sume prin care s-a finalizat restaurarea a 10 obiective aflate în stare avansată de degradare, în lucru fiind încă 19 obiective. Peste noapte însă, în 24 iunie 2009, a apărut Ordonanţa de Urgenţă nr.77 privind Organizarea si exploatarea jocurilor de noroc, care abroga la art 32 lit e), anulând aplicarea timbrului monumentelor istorice asupra activităţilor de cazinou, jocuri de noroc şi jocuri mecanice.
Autorii acestui act au ştiut oare că prin acest document au încălcat în primul rând legislaţia în vigoare a Uniunii Europene? Nu au înţeles că aceşti bani nu i-a câştigat nici Guvernul, nici proprietarii jocurilor de noroc (care nu făceau altceva decât să COLECTEZE aceste sume şi să le vireze monumentelor) şi dacă NU A CÂŞTIGAT NIMENI AU PIERDUT ÎNSĂ MONUMENTELE! În fapt, sumele încasate erau plătite de vicioşii jucători, adunate într-un cont folosit pentru un scop nobil: conservarea şi restaurarea de monumente istorice aflate in stare gravă de degradare. Peste tot în lume, din cele mai vechi timpuri, se aplică această taxă pentru a finanţa restaurarea monumentelor istorice, iar la noi se renunţă uşor, pentru interese de neînţeles.
În China, de exemplu, construirea Marelui Zid Chinezesc, ce datează din vremea Dinastiei Han, între 205-187 i.Hr, s-a făcut cu fonduri ce proveneau dintr-o loterie cu bilete Keno.
Din vremea împăratului Julius Caesar, datează cele mai vechi consemnări a unui bilet de loterie, din fondul astfel obţinut reparând clădiri din Roma.
De la bun început, când în Olanda, Belgia, Anglia, care au o veche tradiţie în organizarea de loterii, fondurile obţinute se foloseau pentru "good causes", adică reparaţii la clădiri, fortificaţii şi ajutorarea săracilor.
Recent, în Franţa, ministrul Culturii, dna Christine Albanel, cere ca, pe lângă taxele la jocurile de noroc ce se virează prin lege pentru restaurarea şi conservarea monumentelor istorice, să se aplice din ianuarie 2010 taxa pe jocurile "on line" gen Pocker şi, tot în bugetul lucrărilor de restaurare şi conservare, introducerea unei taxe hoteliere de "2 euro pe noapte hotelieră".
Italia, ţara care are cel mai mare procent de patrimoniu, are Legea 266/1996, care foloseşte banii proveniţi de la jocurile de noroc pentru restaurări, lege ce a permis ca fondul să ajungă în perioada 2007-2009 la suma de 353.609.176 euro.
În Germania, cea mai mare sinagogă din Berlin s-a restaurat în interior doar din bani proveniţi de la loterie, iar zidul din Berlin s-a restaurat şi el în mare parte din acest fond.
Anglia, ţara care pare că a organizat loteria doar în scopul conservării patrimoniului, bate recordul, având o loterie care este specială, "Heritage Lottery Fund", din 1994 a strâns 3,8 bilioane lire sterline finanţând 24.000 proiecte, atât în restaurare, cât şi în pregătirea de personal specializat prin acordarea de burse în domeniul restaurării, conservării şi arheologiei.
