x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Oul, maica formelor… a tuturor formelor

0
Autor: Magdalena Popa Buluc 16 Apr 2020 - 12:54
Oul, maica formelor… a tuturor formelor
Vezi galeria foto

Azi e Joia Mare, ziua când se vopsesc ouăle. Cultul încondeierii ouălor este foarte vechi şi explicabil prin germenul de viaţă în stare latentă ce se află în fiecare ou proaspăt. El serveşte ca simbol al încolţirii, al perpetuării speciilor, al primenirilor şi, deci, al venirii primăverii.

Aşa cum preciza etnologul Alexandru Tzigara-Samurcaş, era firesc ca tot prin ouă să se simbolizeze şi învierea lui Iisus Christos. Introducerea acestui obicei creştin nu e cuprinsă în cărţile sfinte, dar e lămurită într-o seamă de legende, din care vreo 10 circulă şi la noi. La toate popoarele ortodoxe, ouăle încondeiate alcătuiesc una dintre interesantele manifestări ale artei populare.

Motive diverse

Privite mai de aproape însă, nu se poate tăgădui însemnătatea desenelor atât din punct de vedere etnografic, cât şi artistic. Deşi asemănându-se la trăsături generale, încondeierile variază însă, având un caracter propriu fiecărui popor. Astfel, pornind de la noi ca să mai înaintăm către Apus, trecând prin Bucovina, Boemia până în Polonia, cu atât găsim motive geometrice mai complicate, combinaţii mai savante şi culori mai multe.

Ouă încondeiate cu mărgele

„Se spune că se întind ouăle pe un ştergar curat după ce întâi au fost bine spălate, uneori chiar cu un zer acrit, ca să prindă bine ceara şi vopseaua. Într-un hârb lângă jeratic se topeşe ceara albă de albine. În dreapta, gospodina ţine condeiul, chişiţa sau bijara, o bucăţică de lemn, având în vârf un tub subţire de tinichea în care se prinde ceara topită. Se încinge condeiul în hârb şi ducându-l uşor pe ou, ceara lasă dungi îngrijit aduse sau puncte zise «pui», pe urma cărora vor răsări apoi desenele cele mai frumoase. Ouăle astfel pictate sau împestriţate se trec apoi în vopseaua roşie. Dacă e vorba ca ouăle să rămâna aşa, adică într-o singură culoare, numite şi merişoare, atunci după ce se scot din roşală se fierb de-a binelea în apa în care se topeşte şi ceara. Urmele acesteia se mai iau şi cu o cârpă caldă. Şi astfel, acolo unde era ceară apare acum desenul alb desprinzându-se pe fundalul roşu. Cine vrea să aibă ouă muncite, adică de mai multe culori, procedează astfel: scoţând ouăle din prima vopsire, înainte de a şterge ceara, le încondeiază din nou, adică se ascund sub un nou strat de ceară părţile care o să rămână cu prima culoare. Se pun ouăle în a doua vopsea. Culoarea din urmă predomină, alcătuind fondul sau câmpul pe care se desprind încondeierile toate.”

Festivalul ouălor încondeiate la Moldoviţa

Obiceiul era ca mai toate ouăle să fie vopsite în culori vegetale. Galbenele, de pildă, se fac din coajă de măr pădureţ. Roşala ne-o dă popularul băcan sau lignum. Portocaliul se capătă din foi de ceapă sau măr pădureţ, verdele din brânduşe sau frunze, galben-verzui din laptele cucului, rămurele de salcie sau urzică. Reţetele sunt numeroase… Se pot deosebi două categorii. A motivelor vegetale şi a animalelor.

 

Legende de Paşte legate de încondeiere

Arta încondeierii ouălor

Originea ouălor roşii se pierde în negura veacurilor. Izvoare istorice ne informează că din anul 772 î.Ch. se obişnuia în China, cu ocazia ceremoniei Tsing Ming, să se ofere în dar ouă colorate. Această sărbătoare se celebrează la începutul lui aprilie, când iarba e verde. Tot astfel, la vechile popoare slave era datina ca la sărbătoarea primăverii să se ofere în dar ouă roşii. La romani, tinerii vopseau ouăle în roşu şi le trimiteau de sărbătoarea lui Ianus. La vechii germani, oul avea, de asemenea, o însemnătate simbolică.

Icoane pe ouă

Folcloristul A.I. Candrea îşi punea întrebarea, în 1933, ce rost avea oul la toate aceste popoare în ceremoniile religioase? Chinezii aveau credinţa că cerul împreună cu pământul sunt ca un ou de pasăre, cerul e învelişul pământului, precum coaja oului e învelişul gălbenuşului. Vechii perşi credeau de asemenea că pământul, cerul şi apa sunt toate închise într-un ou. Eusebius raportează o credinţă a fenicienilor, după care din noianul primitiv răsare un ou care se desparte între cer şi pământ şi din care răsar soarele şi luna. La indieni, zeul Puru se năştea, de asemenea, dintr-un ou. La egipteni, creaţiunea lumii începea cu formarea unui ou pe întinsul apelor care a fost cel dintâi. Şi la vechii greci, Empedocles compară Universul cu un ou şi tot astfel, mai târziu, Epicur.

Ou cu motive religioase

Până la Revoluţia Franceză se aduceau după slujba liturghiei de Paşte coşuri cu ouă aurite în cabinetul regelui, care le împărţea apoi celor de faţă. Unele dintre ele constituiau adevărate opere de artă. Doi pictori celebri, Lancret şi Watteau, n-au socotit că e o înjosire pentru ei de a picta ouă de Paşte. Oul, după cum se vede, a fost considerat dintotdeauna ca simbol al rodniciei, un simbol al soarelui şi al vieţii înseşi.

Bucuria încondeierii ouălor

„După înmormântarea lui Iisus, mai-marii evreilor se adunară la un ospăţ de bucurie că au scăpat de Dânsul. Pe masă se afla un blid cu zeamă împreună cu carnea cocoşului din care era făcută, precum şi mai multe ouă fierte. Atunci, unul care se afla în capul mesei începu a râde şi zise: când va învia cocoşul pe care îl mâncăm noi acum şi când se vor face roşii aceste ouă de pe masă, atunci va învia şi Christos. N-apucară bine de rostit aceste cuvinte şi ouăle se făcuseră roşii, iar cocoşul învie şi bătând din aripi începu a cînta”. În amintirea acestei minuni se spune că se fac ouăle roşii de Paşte. După o altă legendă, „Maica Domnului, după naşterea lui Iisus, a căutat să fugă cu fiul ei în braţe. Evreii se luară după dânsa şi cât pe ce s-o prindă. Ei tot aruncau după dânsa cu bolovani. Sfânta Fecioară apucă bolovanii şi îi aruncă înapoi, iar din bolovani se făcură ouă roşii”.

Păstraţi datina strămoşească! Faceţi ouă roşii!

Muzeul Oului din Bucovina

Atelier de încondeiat Letiţia Orşivschi

Profesoara Letiţia Orşivschi a reuşit să strângă într-o impresionantă colecţie peste 3.000 de ouă lucrate în tehnici diferite, în coajă de ou, ceramică, lemn, porţelan, piatră, sticlă. Ele sunt etalate în 22 de vitrine, ouă rare, de emu, nandu, tinamu, broască ţestoasă, crocodil, flamingo, barză, lebădă, ouă mici, de potârniche, vrabie, porumbel, ouă mari de gâscă, curcă, struţ, alături de cele de fazan, păun, prepeliţă, raţă.

Ciocăneşti, Bucovina, Festivalul Ouălor

Aceste ouă au motive vechi din Bucovina, din colecţia familiei, cu o vechime de peste 50 de ani. Pe ele, pasionata artistă a desenat motive ce reprezintă meşteşugurile tradiţionale, dar şi motive ca grebla, spicul, 40 de clini, cârja ciobanului, coarnele berbecului, creasta cocoşului, trifoiul, alături de motive religioase sau preluate de pe cămăşile naţionale. Aceste ouă, ce reprezintă adevărate opere de artă, sunt realizate cu ceară pigmentată natural, cu ceară colorată sau cu produse vegetale, ca sfecla roşie, şofranul, frunza de nuc, larice şi arin.

Ouă perforate

Alături stau numeroase ouă din colecţii internaţionale: ouă perforate din Cehia, „potcovite” şi pictate din Ungaria, ouă cu motive animaliere din Austria, în tehnica oului zgâriat din Germania, a paielor decupate sau firelor metalice aplicate pe coji naturale, din Slovacia, ouă din lemn ruseşti sau îmbinate cu culori textile din Luxemburg şi Malta.


 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

„Constantin Daniel Rosenthal. Un artist în vremea revoluției”. O nouă expoziție la MNAR

„Constantin Daniel Rosenthal. Un artist în vremea revoluției”.  O nouă expoziție la MNAR
Galerie Foto Muzeul Național de Artă al României anunță o nouă expoziție temporară, dedicată artistului Constantin Daniel Rosenthal, la împlinirea a 200 de ani de la nașterea celui care ne-a dăruit lucrările emblematice...

Invitație la lectură 

Invitație la lectură 
Galerie Foto     Valul uman. Cum şi-au modelat oamenii lumea, de Paul Morland. Editura Trei Valul uman. Cum şi-au modelat oamenii lumea, de Paul Morland Recent apărut la Editura Trei, volumul Valul uman. Cum...

Ce urmează în FEST-FDR

Ce urmează în FEST-FDR
Galerie Foto FEST-FDR – S.O.S 2020 își continuă drumul. Dacă primele două spectacole ale festivalului, Jurnal de România al Teatrului Național din București și Totul e bine când se termină, al Companiei Reactor de...

Romanian Design Week participă la London Design Festival cu șapte proiecte care abordează SCHIMBAREA

Romanian Design Week participă la London Design Festival cu șapte proiecte care abordează SCHIMBAREA
Galerie Foto Romanian Design Week prezintă online la London Design Festival, sub tema Schimbare/Change, o serie de proiecte de design conceptual semnate de tineri designeri emergenți, ale căror practici se concentrează pe...

Muzeul Municipiului București se vizitează gratuit în acest weekend

Muzeul Municipiului București se vizitează gratuit în acest weekend
Galerie Foto Muzeul Municipiului București oferă, cu ocazia Zilelor Bucureștiului, intrare liberă la toate expozițiile deschise în muzeele din componența sa. Accesul va fi gratuit sâmbătă - 19 septembrie și duminică...

Filarmonica deschide Sala Thalia cu un CONCERT EXTRAORDINAR susținut de Orchestra Română de Tineret

Filarmonica deschide Sala Thalia cu un CONCERT EXTRAORDINAR susținut de Orchestra Română de Tineret
După mai bine de șase luni, Filarmonica Sibiu redeschide Sala Thalia pentru public, joi 24 septembrie 2020, cu un concert susținut de Orchestra  Română de Tineret  condusă de dirijorul CRISTIAN MANDEAL....

Teatrul Odeon deschide Stagiunea 2020-2021 cu premiera spectacolului „Kilometrul Zero”

Teatrul Odeon deschide Stagiunea 2020-2021 cu premiera spectacolului „Kilometrul Zero”
Galerie Foto Teatrul Odeon își deschide STAGIUNEA 2020-2021 duminică, 27 septembrie, ora 19:00, în Sala Majestic cu premiera spectacolului „Kilometrul Zero” (“The Revolution Project”) de Saviana Stănescu,...

13 tineri pianiști din 8 țări s-au calificat în Etapa a II-a a Secțiunii de Pian de la Concursul Enescu 2020

13 tineri pianiști din 8 țări s-au calificat în Etapa a II-a a Secțiunii de Pian de la Concursul Enescu 2020
Galerie Foto 13 tineri pianiști, dintre cei 55 de concurenți care au participat în prima etapă a Secțiunii de Pian din cadrul Concursului Internațional George Enescu, au obținut majoritatea voturilor membrilor juriului, califi...

CABARETUL CUVINTELOR de Matei Vișniec, regia Alexandru Nagy, producție a Teatrului „Alexandru Davila” Pitești

CABARETUL CUVINTELOR de Matei Vișniec, regia Alexandru Nagy, producție a Teatrului „Alexandru Davila” Pitești
Sâmbătă, 19 septembrie, ora 19:00 și duminică, 20 septembrie, ora 19:00, în grădina Casei Filipescu-Cesianu va avea loc premiera spectacolului „CABARETUL CUVINTELOR” de Matei Vișniec, regia Alexandru Nagy, o ...

Muzeul Victor Babeș se redeschide după reamenajarea spațiului expozițional

Muzeul Victor Babeș se redeschide după reamenajarea spațiului expozițional
Muzeul Victor Babeș reintră în circuitul muzeal pe data de 19 septembrie 2020, ora 10.00, refăcut după o scurtă perioadă în care a fost închis pentru reamenajare. Acest muzeu a fost deschis în două etape....

21 septembrie, Sărbătoarea Teatrului românesc: Gala Premiilor UNITER 2020, ediția a 28-a, la Craiova

21 septembrie, Sărbătoarea Teatrului românesc: Gala Premiilor UNITER 2020, ediția a 28-a, la Craiova
Sărbătoarea Teatrului românesc ajunge la Craiova, cu ocazia aniversării a 170 de ani de la înființarea teatrului craiovean „Marin Sorescu”, într-un spațiu deosebit, în aer liber, la Teatrul de Vară din...

Bucharest - One Heart. One Story. 561 de ani de la prima atestare documentară a Bucureștiului

Bucharest - One Heart. One Story. 561 de ani de la prima atestare documentară a Bucureștiului
Galerie Foto Pentru a marca celebrarea celor 561 de ani de la prima atestare documentară a Bucureștiului, Primăria Capitalei, prin creart, propune publicului proiectul special „Bucharest - One Heart. One Story.”. De acest...

„Arhiva Activă” UNATC - prima proiecție la București

„Arhiva Activă” UNATC - prima proiecție la București
Galerie Foto După avanpremiera de la Cluj-Napoca, din cadrul TIFF, de la începutul lunii august, filmele din primul program al „Arhivei Active” vor fi proiectate și la București. Vineri, 18 septembrie, de la ora 20.30, la...

Proaspătul laureat al Premiului Marin Sorescu, scriitorul suedez Lasse Söderberg: „Marin mi-a devenit bun prieten (...) parcă îl aud șoptind juriului «Dați-i premiul lui Lasse!»”

Proaspătul laureat al Premiului Marin Sorescu, scriitorul suedez Lasse Söderberg: „Marin mi-a devenit bun prieten (...) parcă îl aud șoptind juriului «Dați-i premiul lui Lasse!»”
Presa din Suedia anunță zilele acestea decernarea Premiul Marin Sorescu, un premiu marca ICR Stockholm ce și-a consolidat poziția pe scena culturală suedeză. Anul acesta, câștigător este scriitorul suedez Lasse...

Coronacriză: Filarmonica de Stat „Transilvania”, din Cluj, anulează deschiderea stagiunii

Coronacriză: Filarmonica de Stat „Transilvania”, din Cluj, anulează deschiderea stagiunii
Filarmonica de Stat „Transilvania” Cluj-Napoca anulează concertul de deschidere a stagiunii 2020/2021, care trebuia să aibă loc vineri, după ce doi angajați au fost infectați cu COVID. Reprezentanții...
Serviciul de email marketing furnizat de