Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Sorkin este poate unul dintre cei mai implicati traducatori de poezie romaneasca din ultimii ani. Printre autorii tradusi de american se numara Marin Sorescu, Mircea Cartarescu, Magda Carneci, Daniela Crasnaru, Ioan Flora si Ioana Ieronim.
Jurnalul National: Cum ati ajuns sa traduceti tocmai poeti romani contemporani?
Adam J. Sorkin: Totul a inceput ca un accident. Acum vreo 25 de ani eram in Romania, in Bucuresti, ca bursier venit din America, si cineva mi-a cerut sa ma uit pe traducerile sale in engleza facute din poetii romani. De fapt, am decis ca era foarte distractiv pentru mine sa fac traduceri, era foarte creativ si in cele din urma chiar m-a schimbat mult acest tip de activitate, pentru ca l-a readus in mine pe tanarul student care voia sa fie poet, si nu doar un bursier. Cand am inceput sa traduc mi-am dat seama ca, pe de o parte, munca mea avea un rol intr-o piesa in acea vreme in care exista comunismul, iar implicatiile politice in arta erau evidente si, pe de alta parte, poezia romaneasca era atat de buna, atat de bine scrisa... Exista in Romania o traditie puternica a poeziei si un respect pentru ea.
Teoretic, pentru a traduce poezie trebuie nu numai sa cunoasteti limba romana, dar si sa o simtiti, sa-i cunoasteti sensurile...
Am avut de castigat multe in sensul acesta. Imi amintesc ca la inceputuri, cand eram intrebat de ce traduc dintr-o limba pe care nu o cunosc si mai ales de ce nu am invatat-o, raspunsul meu era "pentru ca sunt prea ocupat cu traducerea". De fapt, am lucrat cu cotraducatori, care imi ofera sensurile corecte, imi ofera ceea ce este suficient de aluziv in anumite figuri de stil sau in context. Am cules din romana ceea ce denumesc "cunostintele trecutului" in ceea ce priveste limba. In acest moment, cand unul dintre cotraducatorii mei face vreo greseala, pentru ca lucreaza prea repede, de obicei sunt capabil sa ma uit in dictionar sau sa indrept vreo greseala gramaticala. Mi-a dezvoltat,
intr-un fel, propriul simt al limbii.
Cum va dati seama ca traduceti in sensul pe care poetul roman
l-a dorit?
Problema care se ridica e aceea de a gasi corelatii, intelesuri sau sugestii, versiuni ale limbii din care traduci. Aceste versiuni trebuie sa poarte in ele sensul poeziei originale care se transfera in traducere, in cazul meu in traducerea americana. Stiu cand trebuie sa ma opresc si sa pun o intrebare. Sunt momente cand nu pot pune o intrebare, asa ca ma straduiesc din rasputeri sa gasesc formula corecta. Traducatorii trebuie sa inteleaga mesajul asa cum il cauta si cititorii. Cand nu inteleg ceva, cel putin am simtul emotiei transmis prin metafora ce da integritate poemului. Eu vreau sa le ofer cititorilor un mesaj comprehensibil.
Ati promovat poezia romaneasca si ati fost sprijinit si de comunitatea academica americana...
La inceput nu a existat sprijin de-afara pentru poezia romaneasca, ceea ce e de inteles. Am avut sprijin din partea universitatii la care lucrez, pentru ca facea parte din munca mea de profesor, astfel ca traducerile mele au putut fi publicate, pentru ca, in parte, ceea ce fac este o munca creativa. Am primit premii pentru munca, am primit sprijin de curand din partea Institutului Cultural Roman, care a inceput sa sprijine traducatorii straini care vor sa duca afara literatura romana. Nu ma vad drept un promotor. Mie poezia romaneasca mi-a adus ceva ce mi-a satisfacut spiritul, mi-a impulsionat creativitatea.
Care au mai fost aceste castiguri spirituale?
Traducerea este pana la urma o activitate creativa, care inevitabil m-a determinat si pe mine sa fiu mai creativ, sa ma indrept spre o literatura valoroasa, autentica, care are puterea de a-mi vorbi. Acesta este un rol important, pe care scriitorul il poseda de fapt si pe care-l ofera acelora care-l citesc.
După ce s-a trezit din anestezie, un bărbat și-a dat seama că medicii i-au amputat piciorul sănătos și a rămas cu cel bolnav
Citește pe Antena3.ro
Cine va citeste?
Cateodata, ceea ce traduc apare in revistele culturale, in revistele de specialitate si in volume de poezie. Am publicat traducerile poeziilor lor in revistele culturale americane, pe care alti scriitori americani le citesc. Cartile mele de traduceri au cronici, ocazional, dar bune - ceea ce e un alt fel de feed-back.
Va adresati, asadar, unui public educat.
Este mai degraba o dorinta. Exista si soferi de camioane care chiar citesc carti si, de multe ori, stiu mai multe despre anumiti scriitori decat un profesor. Sunt oameni care fac acest lucru asa cum eu traduc din vocatie, sunt oameni al caror hobby este sa devina experti in poezie. Nu stii niciodata cine va fi cititorul tau, chiar daca tu ti-l proiectezi intr-un anumit fel.
Ce poeti romani urmeaza sa traduceti?
Am cateva carti, la care lucrez deja, ale Marianei Marin, Magda Carneci si ale inca altor prozatori-poeti: Cristian Popescu, Iustin Panta, Radu Andreescu. Ei vor fi publicati in 2006. Dar nu vreau sa mai vorbesc despre proiecte pana nu se termina, pentru ca sunt superstitios. Oricum, traducerile mele din contemporanii romani nu se termina aici, asta e clar.
|
REVISTE CULTURALE
|
|
Traducerile lui Sorkin au fost publicate in reviste literare, printre care The New
Yorker, The American Poetry Review, Poetry London, World Literature Today, Modern Poetry in Translation. Editarea traducerilor sale a fost sustinuta de Academy of American Poets Eric Mathieu King Fund, Arts Council of England si Fundatia Soros. A primit recunoasterea muncii sale din partea Rockefeller Foundation, Witter Bynner Foundation for Poetry, Institutul Cultural Roman si a castigat National Endowment for the Arts Poetry Fellowship for Translation pe 2005-2006.
|
