Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Muzeul Theodor Aman din Bucureşti este gazda unui eveniment inedit: “Vindecări Miraculoase”, vineri, 9 mai 2014, ora 13:00. Portretul doamnei Fălcoianu, alături de 15 schiţe «în oglindă», avers-revers, semnate de Theodor Aman, sunt expuse pentru prima oară.
“Patrimoniul Muzeului Municipiului Bucureşti are în slujba sa competenţe faţă de care trebuie să aduc recunoaşterea cuvenită. Universul lui Theodor Aman va fi cunoscut de acum înainte şi datorită unor vindecări miraculoase realizate de colegii mei, pictori şi restauratori, Ioan D.Popa şi Simona Predescu. Un număr de 15 schiţe «în oglindă», avers-revers, sunt expuse pentru prima oară, alături de un portret simbol, al unui personaj care-şi dezvăluie povestea, tot în premieră. Doamna Fălcoianu, soţia generalului Ştefan Fălcoianu, a cărei frumuseţe se regăseşte în calitatea restaurării dar şi în circumstanţele care ne-au adus-o mai aproape. La peste un secol şi jumătate distanţă, un suflet descoperă cu uimire chipul îndepărtat al unei rude de care auzise numai în poveştile bunicilor şi pe care o ştia numai privind monumentul funerar realizat în mărime naturală de sculptorul francez Antoine-Auguste Préault şi care poate fi vazută la cimitirul Bellu. Dl. Matei I.Hofmann, ambasadorul Germaniei la Budapesta a sprijinit restaurarea şi punerea în valoare a portretului doamnei Fălcoianu.
Şcoala românească de Arte Frumoase, a cărei piatră de fundare poartă şi semnătura lui Theodor Aman, primeşte în dar, la 150 de ani distanţă, peste 30 de vindecări miaraculoase pe care le datorăm colegilor noştri, Ioan D. Popa şi Simona Predescu. Muzeul Theodor Aman va găzdui acest nepreţuit dar, iar publicul este aşteptat să descopere în detaliul recuperat câteva foarte interesante studii de istorie urbană, surprinse cu delicateţe de ochiul atent al maestrului Aman, subliniază” istoricul Adrian Majuru, directorul Muzeului Municipiului Bucureşti.
Potrivit specialiştilor, portretul doamnei Fălcoianu, ca act de creaţie, are o poveste care se întinde de-a lungul mai multor ani. Este evident că acest portret a fost făcut la comandă fiind un “portret de aparat” însă, în rezolvarea lui, Aman a fost interesat nu doar de redarea cât mai fidelă a trăsăturilor personajului pe care-l portretiza, ci şi de aspectul plastic al lucrării. Personajul nu comunică cu pictorul, pozează privind în altă direcţie. Este posibil ca portretul să nu fi fost făcut după model ci după o fotografie întocmai ca şi alte portrete, unele dintre ele fiind postume celor reprezentaţi. Relevant este şi faptul că stratul pictural care definitivează lucrarea datează cu puţin timp înaintea morţii lui Aman cu toate că lucrarea a fost începută cu aproximativ douăzeci de ani înainte. Acest fapt s-a observat în urma studiului lucrării sub lumina ultraviolet, ieşind astfel în evidenţă o fluorescenţă diferenţiată între insulele de culoare rămase neacoperite din fondul pictat iniţial şi stratul pictural realizat în ultima etapă. Dacă în etapa iniţială fondul era lis şi relativ egal cromatic, în etapa finală pictorul depăşeşte constrângerea impusă de exigenţele unui portret comandat şi foloseşte o pensulaţie mai largă, energic aplicată, specifică acestei etape a procesului de creaţie a pictorului Theodor Aman. Pictorii restauratori sunt Ioan D. Popa şi Simona Predescu.
Citește pe Antena3.ro
