Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Institutul Național al Patrimoniului (INP), în calitatea sa de coordonator național, invită și în acest an specialiștii în programul european Zilele Europene ale Arheologiei (ZEA) și anunță zilele de 17, 18 și 19 iunie ca perioadă rezervată în întreaga Europă întâlnirilor dintre cercetători și publicul larg iubitor de istorie și patrimoniu.
În pregătirea șantierelor arheologice ale verii și în întâmpinarea tinerilor aflați la final de an școlar sau a turiștilor încurajați de relaxarea condițiilor pandemice, specialiștii domeniului au ocazia de a-și face cunoscute și înțelese cercetările, descoperirile și munca din spatele lor, în sincron cu profesioniști și muzee specializate din toată Europa și din lume.
Sperăm ca interesul crescând din ultimii ani pentru inițiativele înscrise în programul Zilele Europene ale Arheologiei și dorința evidentă a oamenilor de a descoperi și înțelege istoria în spațiile în care aceasta e constant cercetată să convingă organizatorii de cercetări arheologice din țara noastră – institute de cercetare, universități, muzee naționale, regionale, județene, locale și cele de sit, laboratoare, organizații neguvernamentale, centre de cercetare și autoritățile publice locale care au în subordine departamente de specialitate – și toți ceilalți actorii implicați direct sau indirect în cercetări arheologice să inițieze anul acesta cât mai multe activități care promovează Arheologia punând-o în valoare în fața unui public cât mai larg și divers.
Interactivitatea, formulele de prezentare care prioritizează contactul direct – fie acesta și virtual - cu spațiul de cercetare, cu procesul pe care-l presupun descoperirile și artefactele întâlnite în muzee și expoziții, limbajul adaptat celor mai tineri iubitori de patrimoniu – sunt doar câteva dintre recomandările coordonatorilor ZEA, după un deceniu de mediere și deschidere a domeniului către marele public din Franța și apoi din întreaga Europă. Evident, formula ideală variază, de la caz la caz, în funcție de tipologia șantierului de cercetare sau a spațiului de interacțiune, de tipul de public interesat și de așteptările acestuia și, nu în ultimul rând, de eventualele reguli impuse de contextul pandemic.
În România au fost active, în ultimii 10 ani, peste 250 de șantiere de cercetare sistematică. Majoritatea cercetărilor arheologice au activitate intensă în special în perioada verii și ar putea fi deschise în intervalul Zilelor Europene ale Arheologiei. Numărul actorilor care pot contribui la vizibilitatea domeniului arheologiei și al modalităților de interacțiune cu publicul este infinit mai mare. Încurajăm toți organizatorii să nu renunțe la sărbătorirea arheologiei și să găsească noi moduri de a captiva publicul, fără a le abandona pe cele tradiționale.
Din paleta largă de activități interactive care pot fi organizate - atât pe șantiere arheologice cât și în muzee sau alte spații – amintim: ziua porților deschise, traseul arheologiei în oraș, „șantierul copiilor”, tururi ghidate de tipul „vânătorii de comori arheologice”, „expoziția pentru copii” și vizite gratuite ale grupurilor școlare, ateliere personalizate pentru diverse categorii de public, prezentări ale specialiștilor pentru public, arheologie experimentală, expoziții, proiecții de filme, spectacole, tururi ghidate în șantiere arheologice/ sate arheologice/ complexe arheologice, vizite „în culise”, în depozitele unor muzee, în laboratoarele unor centre de cercetare.
Foarte important, înscrierea ca Organizator de eveniment(e) în cadrul Zilelor Europene ale Arheologiei presupune completarea unui scurt formular.
Citește pe Antena3.ro
Nevoia unor astfel de acțiuni de traducere, explicare și promovare a universului arheologiei și de familiarizare a publicului nespecializat cu acest domeniu complex a primit un prim răspuns formal odată cu organizarea, în Franța, a Zilelor Naționale ale Arheologiei. Prima ediție a avut loc în 2010 la inițiativa Ministerului Culturii francez și sub coordonarea Institutului Național de Cercetări Arheologice Preventive (L’Institut national de recherches archéologiques préventives – INRAP). Sărbătoarea anuală a arheologiei s-a extins treptat, ajungând, în 2019, în alte 17 țări europene (Austria, Belgia, Republica Cehă, Estonia, Germania, Italia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Portugalia, Republica Irlanda, Slovenia, Slovacia, Spania, Elveția, Regatul Unit), iar din 2020 marcăm Ziua Europeană a Arheologiei și în România.
INP, coordonatorul național al Zilelor Europene ale Arheologiei, va asigura promovarea la nivel local a activităților organizate în România, inclusiv prin intermediul paginii web zilelearheologiei.patrimoniu.ro unde toți iubitorii de patrimoniu care ne urmăresc vor putea găsi harta și detaliile tuturor acțiunile desfășurate pe durata celor trei zile dedicate arheologiei. O arhivă a evenimentelor din fiecare an este disponibilă, de asemenea, la aceeași adresă, permitând organizatorilor să consulte acțiuni întreprinse în edițiile anterioare - 2020 și 2021.
Arheologia - probabil cel mai interesant și mai puțin promovat domeniu, dintre cele care se preocupă de moștenirea culturală a României – are, așadar, nevoie de aliați pentru a ajunge în conștiința publicului larg. INP rămâne și anul acesta partenerul de dialog pentru detalii referitoare la eveniment, organizare, soluții posibile și promovarea evenimentelor.
Despre Zilele Europene ale Arheologiei în România
INP a fost desemnat coordonator național al Zilelor Europene ale Arheologiei de către Ministerul Culturii din Franța și Institutul Național de Cercetări Arheologice Preventive (L’Institut national de recherches archéologiques préventives - INRAP), coordonatorul Zilelor Naționale ale Arheologiei în Franța încă din anul 2010. Din 2020, România este unul dintre cele 47 de state membre ale Consiliului Europei invitate să preia ștafeta Zilelor Naționale ale Arheologiei, iar prima ediție a Zilelor Europene ale Arheologiei în România a fost sărbătorită prin implicarea unor instituții publice și a unui ONG cu atribuții în domeniul arheologic, și anume: Laboratorul de Arheologie "Dinu Theodorescu” din cadrul Facultății de Istorie a Universității București, Muzeul Județean de Istorie și Artă Zalău, Muzeul Județean Mureș, Direcția de Cultură Oltenița prin Muzeul Civilizației Gumelnița, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, Institutul Național al Patrimoniului și Asociația Pro Noviodunum.
În 2022 ne adresăm unui cerc cât mai amplu de posibili organizatori - în special instituțiilor de drept public și privat, ce au ca obiectiv și misiune diversificarea activităților interactive pentru promovarea arheologiei în rândurile publicului nespecialist. Zilele Europene ale Arheologiei sunt o bună ocazie de a face cunoscute comunităților locale instituțiile care se ocupă de cercetarea arheologică precum și activitățile și eforturile acestora în direcția promovării pe plan local, regional și național a importanței socio-culturale a monumentelor. Platforma zilelearheologiei.patrimoniu.ro și campania de promovare din jurul Zilelor Europene ale Arheologiei vor reflecta din plin, de-a lungul timpului, aceste eforturi.
Câteva dintre activitățile organizate anul trecut, cu ocazia primei ediții a Zilelor Europene ale Arheologiiei
> Conferință - dezbatere organizată de INP, coordonatorul național al Zilelor Europene ale Arheologiei
>> Expoziție digitală - Lapidarium 3D, organizată de Muzeul Județean de Istorie și Artă Zalău
Institutul Național al Patrimoniului (INP) este principala instituție centrală care pune în aplicare politicile publice ale Ministerului Culturii în domeniul protejării patrimoniului cultural în România. INP derulează activități de cercetare, evidență, inventariere, protejare și punere în valoare pentru toate categoriile patrimoniului cultural – imobil, mobil, imaterial și digital – și gestionează inventarele oficiale ale patrimoniului cultural – Lista monumentelor istorice, Repertoriul arheologic național, Inventarul patrimoniului cultural național mobil, Registrul național al patrimoniului cultural imaterial, baze de date și depozite digitale. De asemenea, INP elaborează și gestionează Programul Național de Restaurare a Monumentelor Istorice [PNR] – principalul instrument prin care statul asigură finanțarea lucrărilor de protejare, restaurare și punere în valoare a patrimoniului imobil –, colectează și gestionează Timbrul Monumentelor Istorice [TMI], gestionează atestarea specialiștilor și experților din domeniul patrimoniului imobil, este agregator național pentru Enciclopedia culturală europeană [europeana.eu], elaborează dosarele de nominalizare pentru înscrierea în Lista Patrimoniului Mondial și coordonează procesul de nominalizare pentru Marca Patrimoniului European.
