Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").
Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.
Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
DA, ACCEPT
A. E. Baconsky, "plinul şi golul" unui destin

Jurnalul Naţional: Pentru cei mulţi, s-o recunoaştem, A. E. Baconsky este un poet român care a murit la cutremurul din 4 martie 1977. Nu face parte din programa şcolară, nu se bucură de o mare popularitate în rândul editurilor... Cât de importantă e, totuşi, reeditarea prozei sale?
Crina Bud: Chiar şi pentru cei cu o mai mare atenţie faţă de literatura română se întâmplă uneori ca legenda omului Baconsky să aibă întâietate în faţa operei: rugăciunea încheiată cu "dă-mi o moarte înaltă, cotropitoare, sălbatecă/ mai mare decât viaţa duşmanilor mei", versurile oraculare "sunt şi eu unul dintre cei ce se nasc din timp în timp între voi/ ca să moară cu gura plină de pământ şi de oseminte" sau ultimele rânduri scrise cu câteva ore înainte de cutremur "învaţă să dispreţuieşti moartea..." pun nimb unei legende ale cărei linii fuseseră deja trasate. Relatări ale lui Petre Stoica sau Octavian Paler despre semnele tulburătoare care le anunţau moartea prietenului lor (desprinderea de pe perete a unui tablou al lui Baconsky, sau căderea din bibliotecă a volumului "Remember") contribuie şi ele la aura legendară. Dar dincolo de fascinaţia sau iritarea pe care personalitatea lui le declanşa cu egală intensitate, există o operă (poezie, eseuri, proză, jurnale de călătorie, traduceri, critică de artă) a cărei valoare individuală şi nodală (ca legătură între vârste şi generaţii ale literaturii române, între modele româneşti şi modele universale) nu poate fi ignorată. Volumul de povestiri şi romanul "Biserica neagră", primul trunchiat, al doilea interzis de cenzură, sunt creaţii ale maturităţii artistice, documente despre starea de spirit a anilor din miezul comunismului, dar şi despre soluţiile artistice ale momentului. Importanţa reeditării este dublă: pentru a recompune atmosfera unui trecut ce ne bântuie încă, dar şi pentru a readuce în atenţie formule artistice singulare în peisajul literar românesc al vremii: povestirea neofantastică într-o ţesătură de liric şi epic şi, până atunci, aproape neabordata utopie neagră sau distopie.
Care este locul său în literatura română contemporană? Criticul Eugen Simion afirmă: "Opteziciştii nu l-au revendicat printre modelele lor, ei renunţă programatic la formele de seducţie ale lirismului înalt, iar douămiiştii şi, în genere, postmoderniştii, îl ignoră cu desăvârşire. Nu au o justificare, dar putem bănui că acest mandarin al melancoliei nu intră în ecuaţia lor morală şi estetică...".
E greu – şi profund eronat – de judecat evoluţia literaturii române din perioada imediat postbelică şi până în graniţa anilor ’80 fără a ţine cont de scrisul lui Baconsky, având în vedere că el înregistrează toate aspectele cu adevărat semnificative: poeme suprarealiste, rimări proletcultiste, redescoperirea lirismului, recuperarea marilor scriitori interbelici şi instituirea neo-modernismului specific generaţiei ’60 şi abordarea teritoriilor literaturii experimentale sau ale antiliteraturii.
Opoziţia dintre descendenţa declarat caragialeană a generaţiei ’80 şi cea matein caragialeană a prozatorului Baconsky, dintre gustul jocului, al parodiei şi un calofilism cultivat în contraponderea limbajului încrustat grotesc în lemnul propagandistic, păcatele realist-socialiste ale tinereţii baconskiene îl elimină pe acest autor din aria celor care puteau contribui la intertextualitatea postmodernă. Însă, faptul că dimensiunea tranzitivă a poeziei moderne (şi postmoderne), teoretizată de optzecistul Gheorghe Crăciun, pleacă de la "Schiţa de fenomenologie poetică" a lui A.E. Baconsky, vorbeşte, totuşi, despre împărtăşirea aceloraşi valori şi concepţii. "Panorama poeziei universale" va fi ajutat şi ea la familiarizarea cu experimente ale creaţiei occidentale, iar antipoemele din "Cadavre în vid" sau "Corabia lui Sebastian" deschideau drumuri pe care poezia de mai târziu se va angaja.
Cu ce scriere (sau scriitură) din literatura universală aţi asemăna "Echinoxul..."? Dar "Biserica neagră"?
Critica literară a răsfăţat aceste două opere cu nenumărate conexiuni în linie comparatistă. Puţine alte opere au stârnit o asemenea avalanşă de asocieri, iar această situaţie trădează dificultatea încadrării într-un tipar. Stilistic, cele zece povestiri au rafinamentul decadent al unor Huysmans sau Oscar Wilde. "Biserica neagră" nu e fără racord la "Omul fără însuşiri" al lui Robert Musil, dar inevitabile sunt conectările la absurdul kafkian şi la cel din "1984" al lui George Orwell.
În ce cheie ar trebui citită proza lui Baconsky de cititorul postdecembrist?
Tentaţia imediată va fi aceea a lecturii cu cheie istorică într-o încercare de descifrare a elementelor concrete ale lumii de-a-ndoaselea din ultimele decenii ale comunismului şi a mesajului subversiv. Autorul ar fi preferat însă lectura în cheie fenomenologică insistând pe capcanele istoriei şi pe depersonalizarea lor datorată. E de sperat că cititorul născut după 1989, ferit de exerciţiul forţării uşilor dintre rânduri, va găsi propria combinaţie de chei pentru a avea acces la ceea ce Baconsky numea "plinul şi golul" unei lumi şi ale unui destin, dar şi la valoarea estetică indubitabilă a acestor proze.
Citeşte mai multe despre:
biblioteca pentru toţi, a.e. baconsky

Ştiri din .ro
PUBLICITATE
Cu dor de marele ecran: filme multi-premiate la ediția aniversară TIFF 2021

Gala premiilor Oscar 2021. Participanții nu vor purta măști de protecție
La Gala premiilor Oscar 2021, artiştii nominalizaţi şi însoţitorii lor nu vor purta măști de protecție împotriva virusului SARS-CoV-2 în fața camerelor de filmare. Cu toate astea, organizatorii au...
Invitație la lectură. Romanul recompensat cu Prix Goncourt 2020, Anomalia, de Hervé Le Tellier, tradus în limba română în colecția ANANSI

CALEIDO - festival multicultural de arte performative revine între 21-25 mai cu cea de-a patra ediție

One World România 2021: Femei în pragul egalității de gen, focusul ediției cu numărul 14

Pamella, ultimul roman al scriitorului Dumitru Popescu
După numeroase dezvăluiri de la cel mai înalt nivel al lumii comuniste, primite cu entuziasm de cititorii Jurnalului, a venit rândul unui roman. Cea mai recentă carte a scriitorului Dumitru Popescu, apărută cu...
Jurnalul vă oferă astăzi o carte-document: ”România cu și fără Antonescu”, de Gheorghe Buzatu
O imagine asupra evenimentelor care s-au abătut asupra țării noastre în vremuri de foc. Ce am câștigat și ce am pierdut sub comanda Mareșalului? A fost Antonescu criminial de război sau luptător pentru...
Prințul Philip, Duce de Edinburgh, pictor și designer

Muzeul Naţional Cotroceni aniversează Ziua Internaţională a Monumentelor şi Siturilor, în 18 aprilie 2021
Muzeul Naţional Cotroceni, situat în Palatul Cotroceni, monument istoric de importanţă naţională, va marca Ziua Internaţională a Monumentelor şi Siturilor, sărbătorită prin decizia UNESCO, în fiecare an, pe ...
Maratonul dramaturgiei israeliene pe scene românești

Radu Jude va fi omagiat la Festivalul La Rochelle Cinéma
Regizorul și scenaristul Radu Jude va fi omagiat la Festivalul La Rochelle Cinéma (Fema), care va avea loc între 25 iunie și 4 iulie 2021.
La cea de-a 49-a ediție a evenimentului din Franța, Radu Jude va...
Jumătatea dispărută sau ce preț are renunțarea la propria identitate
Să te reinventezi, să devii persoana care ți-ai dorit dintotdeauna este un lucru de dorit, dar ce se întâmplă când toată această transformare are la bază o minciună? Scriitoarea americană Brit Bennett oferă...
Patru cărţi obligatoriu de avut
Sunt câteva cărţi care au făcut istorie nu doar în rândul cititorilor, ci şi în rândul criticilor literari. Astăzi vă propune nişte romane premiate cu prestigiosul premiu Pulitzer.
Alegerea Sofiei este o...
Ioana Maria Stăncescu, laureată a 'Festival du Premier Roman' de la Chambéry
Ioana Maria Stăncescu, autoarea romanului Tot ce i-am promis tatălui meu este laureata ediției din 2021 a Festival du Premier Roman de la Chambéry, în urma votului a peste 3000 de cititori. Romanul de debut al...
Sărbătorim astăzi Ziua Mondială a Artei
Sărbătorită pentru prima dată în 2012, data de 15 aprilie a fost declarată Ziua Mondială a Artei. O recunoaştere a contribuţiei oamenilor de artă la îmbogăţirea culturii şi spiritualităţii universale....