Orice carte a lui David Baldacci este o provocare pentru cititori. Aceştia ştiu de la bun început că lectura îi va solicita la maximum.
Orice carte a lui David Baldacci este o provocare pentru cititori. Aceştia ştiu de la bun început că lectura îi va solicita la maximum. Le va pune sîngele să circule mai vioi. Le va încerca agerimea minţii. Îi va determina, din nou, să se întrebe dacă “teoria conspiraţiei” are sau nu acoperire în faptele din realitate.
Fără să fie unul dintre cele mai bune romane ale sale –
etalonul rămîne “Puterea absolută” –, Baldacci propune în “Colecţionarii” o intrigă
interesantă şi captivantă. Un funcţionar de la CIA, Roger Seagraves, vinde
secrete teroriştilor musulmani, comuniştilor din America de Sud şi
dictatorilor din Asia. Evident, contra unor
sume de bani exorbitante. Eroul nu are scrupule. Actele sale nu sînt dictate
de convingeri politice. Acţionează mînat numai de lăcomie. “Totuşi, calităţile
care îl făcuseră atît de formidabil pe terenul de joc îl făcuseră şi periculos
de agresiv în afara lui. Dacă putuse să ucidă în toţi aceşti ani, simţea că nu
exista nimic ce nu ar fi putut să facă. Şi chiar cînd apăsa pe trăgaci, nu i se
părea întru totul că era doar o slujbă.”
Întreaga lui viaţă a fost un ucigaş plătit, un “asasin în linia întîi”, care a executat comenzi ale Guvernului american. A ucis cu sînge rece şi fără să lase urme aproape 60 de oameni incomozi pentru Administraţia SUA. Răsplata pentru faptele sale i s-a părut prea mică. De aceea, a luat jocul pe cont propriu. De fapt, el este un ucigaş din născare. Simte o voluptate intensă cînd glonţul pleacă din puşca lui şi culcă la pămînt o ţintă. Din această pricină, îi este indiferent dacă victima aparţine unei tabere sau alteia. Înainte, ucidea la comandă. Acum, omoară în propriul său interes, pentru a nu fi demascat. Fiindcă pericolul începe să-l pîndească şi simte încleştarea unui laţ care se strînge tot mai mult.
PATIMI. La începutul romanului îl urmărim cum îl execută,
ca un adevărat profesionist, pe preşedintele Camerei Reprezentanţilor. Apoi,
pe Jonathan DeHaven, directorul Departamentului de Colecţii Speciale a
Bibliotecii Congresului american. Iar o altă ţintă pe care o doboară este
Behan, un negustor de arme. De la fiecare colecţionează obiecte, care se adaugă
la altele, fiind un semn al puterii pe care o deţine. Alţii însă colecţionează
cărţi. Unele dintre ele deosebit de valoroase. Iar o raritate ca “Bay Psalm
Book” stîrneşte multe patimi. Toţi vor să pună mîna pe acest tom. De altfel,
paginile care descriu ambianţe de biblioteci sau ediţii rare au un farmec
nespus. Este evident că ele aparţin unui scriitor îndrăgostit de universul cărţilor,
care le descrie cu deliciu formatul, corpul de literă folosit la tipărirea
lor, înfăţişarea grafică.
Lui Robert Seagraves i se opun patru bărbaţi care formează Camel Club. Fiecare dintre ei a avut tangenţă cu serviciile secrete. Acum doresc să afle adevărul pe care liderii politici îl ascund de ochii contribuabililor americani.
COMPLICAŢII. Confruntarea dintre aceste forţe situate în
tabere adverse este dură. Se recurge la ameninţări, la tortură, la arme.
Intriga se complică şi mai mult, fiindcă în scenă apar şi cîţiva escroci care
pun la cale o înşelătorie de proporţii. Ei îl vor “uşura” pe Jerry Bagger,
proprietarul unui cazinou faimos, de 40 milioane de dolari. Riposta acestuia
este de o violenţă inimaginabilă. Dar povestea escrocilor conduşi de
frumoasa şi abila Annabelle, palpitantă în sine, pare inclusă în “Colecţionarii”
numai pentru a-i spori numărul de pagini. N-are o justificare limpede.
Baldacci ne îngăduie să vedem ce se petrece “în spatele uşilor
închise” din Washington.
E vorba de o luptă pentru a accede cît mai sus în ierarhia socială, de corupţie,
de minciună şi trădare, despre care cetăţeanul obişnuit află numai întîmplător.
Ca şi în celelalte cărţi ale sale, autorul are o viziune amară despre
culisele unde se desfăşoară jocuri ale puterii.
“Seagraves omorîse
oameni, pentru că aşa îi ordonase Guvernul său. Prin urmare, regulile normale
de angajament – respectul faţă de lege şi ordine – nu i se aplicau şi lui. El
era precum un sportiv profesionist, gata să renunţe la multe ca să aibă rezultate
în domeniul său”
Ciudăţenie “italiană”
David Baldacci s-a născut în 1960, în Richmond, Virginia. A fost avocat timp de nouă ani la Washington. Primul său roman, “Puterea absolută”, a devenit imediat un bestseller. Cartea a fost ecranizată, în rolurile principale fiind distribuiţi Clint Eastwood şi Gene Hackman. Alte cărţi care îi poartă semnătura: “Jocul orelor” “Ultima secundă”, “Ultimul supravieţuitor”. Baldacci scrie sub acest nume în toate ţările, mai puţin în Italia, de unde se trage. În Italia foloseşte pseudonime, deşi nu poate explica de ce procedează aşa!