x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Cultură Carte Critica justiţiară

Critica justiţiară

de Dan Caragea    |    21 Apr 2011   •   10:22
Critica justiţiară

Comparativ cu deceniile 60-80, critica literară românească (nu şi istoria literară) nu mai poate revendica nici măcar un raft în librării. Absenţa vo­lumelor de critică, a monogra­fiilor sau eseu­rilor despre contemporani, nu e doar un fenomen recesiv local, ci şi, moraliceşte, chestionabil.

Textele de acest gen mai supravieţuiesc totuşi prin câteva periodice şi reviste, prin internet (unde observăm o diseminare conside­ra­bilă!) şi prin tezele studenţilor masteranzi şi doc­toranzi, necirculante însă. Iată că în acest pei­saj indigent, Ana Dobre publică o carte pro­vocare despre opera lui Ştefan Mitroi, scriitor pre­miat recent de Academia Română. Autor a peste douăzeci de volume (proză scurtă, poe­zie, literatură pentru copii, roman, teatru, publi­cistică), Ştefan Mitroi a debutat în 1986 şi, de atunci, îi datorăm, în medie, o carte pe an. Nim­ic anormal pentru un profesionist al sti­loului.

Anormală este, în opinia Anei Dobre, tă­ce­rea aproape consensuală a criticii oficiale faţă de un scriitor răsplătit şi de Uniune, şi de Aso­ciaţie, şi elogiat constant de Irina Petraş, Ioan Holban, Romul Munteanu, Mircea Ghi­ţulescu şi mulţi alţii, dar pe care Nicolae Ma­no­lescu, Alex Ştefănescu, Dan C. Mihăilescu nu l-au băgat niciodată în seamă. Elita bu­cu­reş­teană i-a întors, din primii ani, spatele. Să ne dumirim. Să fie de vină lipsa de valoare a scrisului său? Premiile tind totuşi să infirme ipoteza. Să fie de vină abundenţa literaturii de valoare pe care o critică copleşită nu o poate sluji la vreme şi cu sârg? Statisticile par a nu ne confirma bănuiala. Să fie de vină biografia publică a autorului, legăturile otrăvite cu puterile oculte, absenţa lui din reţele elitiste de influenţare? Nici la această întrebare nu cunoaştem confirmări veridice. şi totuşi, undeva, în olimpiana adunare a Criticii, domneşte dispreţul suveran. şi ruşinos, ţinem să adăugăm.

O generaţie care s-a impus de pe băncile Facultăţii de Litere din Bucureşti, optzeciştii şi textualiştii de ieri, i-a retras lui Ştefan Mitroi dreptul de a-i fi conferit ea notorietatea. „A refuza din start un scriitor, nu pentru opera lui, ci pentru bănuita lui opţiune ideologică – una de stânga, în cazul de faţă – echivalează cu obtuzitatea, cu opacitatea. Prizonieri ai propriilor limite şi idei, ne putem lipsi de spectacolul ideatic al altui om, de frumuseţea perspectivei lui, o perspectivă din care vede el lumea”, scrie Ana Dobre. şi are dreptate. Cartea pe care ea i-o dedică lui Ştefan Mitroi este un act de dreptate faţă de un foarte important scriitor al zilelor noastre.

×
Subiecte în articol: carte