Cum se fac mamele

Gene de mamă  Abigail Tucker ne propune o explorare fascinantă și provocatoare a biologiei maternității, împletind cele mai recente cercetări din domeniu cu experiențele personale ale autoarei. Femeia contemporană are avantajul de a fi mult mai bine informată și, de cele mai multe ori, mult mai adecvat asistată în toate fazele maternității și ale creșterii copiilor, însă știința mamelor are în spate puternice modele culturale și familiale, dar și milioane de ani de evoluție. Toată lumea știe cum se fac copiii, însă oamenii de știință abia acum încep să înțeleagă cum se face o mamă. Gene de mamă dezvăluie cercetările științifice din spatele celor mai tandre impulsuri materne ale noastre, răspunzând la întrebări precum: sunt mamele condamnate să își imite propriile mame (sau nu)? Cum poate agresivitatea maternă să le transforme pe femei în cele mai uimitoare creaturi din lume? Și în ce fel o criză precum pandemia COVID-19 ajunge să creeze sau să distrugă o mamă? Un demers deopotrivă științific și personal, este o carte potrivită atât pentru femei (fie ele mame sau nu), cât și pentru bărbați: capitolul „Gene de tată” este unul dintre cele mai surprinzătoare, arătând rolul fundamental al tatălui în crearea mamei, nu doar pe plan personal, ci și pe plan biologic. Împletind cele mai recente cercetări cu experiențele autoarei, Gene de mamă este o carte „spirituală, reconfortantă, care scoate maternitatea din notele de subsol și o plasează în față și în centru – acolo unde îi este locul”. 

Cleopatra, viața ultimei regine a Egiptului Biografa câștigătoare a Premiului Pulitzer aduce la viață una dintre cele mai fascinante femei din istoria lumii: Cleopatra, ultima regină a Egiptului. Palatul ei strălucea, fiind împodobit cu onix, granate și aur, dar mustea de intrigi politice și sexuale. Peste toate acestea, Cleopatra era un strateg viclean și un negociator priceput. Deși a trăit mai puțin de 40 de ani, a retrasat contururile lumii antice. A fost căsătorită de două ori, de fiecare dată cu un frate. A purtat un violent război civil cu primul, cât ambii erau încă adolescenți. Pe cel de al doilea l-a otrăvit. În cele din urmă, a scăpat și de o soră ambițioasă; incestul și asasinatele erau specialitatea familiei. Din câte se pare, Cleopatra a avut relații intime cu doar doi bărbați. Cu toate acestea, aceștia au fost Iulius Caesar și Marcus Antonius, doi dintre cei mai cunoscuți romani ai vremurilor lor. Ambii erau căsătoriți cu alte femei. Cleopatra a avut un copil cu Caesar și, după asasinarea acestuia, alți trei cu protejatul lui. Era deja cel mai puternic conducător din zona mediteraneană, iar relația cu Antonius i-a confirmat statutul de cea mai influentă femeie a epocii. Cei doi vor încerca să fondeze un imperiu, într-o alianță care le va aduce sfârșitul. Faimoasă înainte de a deveni notorie, Cleopatra a intrat în istorie din motive greșite. Shakespeare și Shaw i-au pus cuvinte în gură, Michelangelo, Tiepolo și Elizabeth Taylor i-au pus un chip. Pe traseu, personalitatea și drama circumstanțelor Cleopatrei s-au pierdut. Întorcându-se la sursele clasice, Stacy Schiff separă cu îndrăzneală faptele de ficțiune pentru a o salva pe regina fascinantă a cărei moarte a adus cu ea o nouă ordine mondială. Bogată în detalii, epică în scop, Schiff realizează o reconstituire profund originală a unei vieți fascinante.

Țara celorlalți Este anul 1944, iar Mathilde se îndrăgostește de Amin, un marocan sosit să lupte în armata franceză. După război, tânărul cuplu se stabilește în Maroc, încercând să întemeieze o familie. Însă dezamăgirile încep să se adune precum norii de furtună: lipsa banilor, rasismul și umilințele erodează stabilitatea cuplului. Lăsată singură acasă, pentru a crește cei doi copii într-o lume ale cărei reguli nu le înțelege, Mathilde își încalcă propriul statut de soție de fermier și sfidează șovinismul și codurile sociale ale țării, oferind servicii medicale populației rurale.

Toate personajele romanului trăiesc într-o țară a celorlalți – în special femeile. Odată cu acest roman ce deschide o amplă saga de familie, Leïla Slimani abordează o tematică și un stil total diferite de cele care i-au adus consacrarea.

Prietena mea Natalia ​​Natalia se gândește întruna la sex, însă, în timpul partidelor sale amoroase, mintea îi e mereu în altă parte. Niciunul dintre numeroșii săi parteneri nu-i oferă satisfacție, cu atât mai puțin nu reușește să-i alunge neliniștile. Povestea ei, spusă de psihoterapeutul cu care se întâlnește săptămânal, dar care e un personaj atât de misterios, încât nu-i aflăm nici măcar genul, apelează la filozofie, artă și literatură, pe de-o parte, iar pe de alta, la descoperirile sexuale din copilărie și punerea în scenă a experiențelor erotice de mai târziu. În timpul ședințelor de terapie, ambii sunt complet absorbiți într-un uimitor duel intelectual, până când granița mereu schimbătoare, mereu fragilă dintre psihoterapeut și pacientă, dintre realitate și ficțiune aproape că dispare.