De ce suntem în criză?

Considerată cea mai gravă după marele crah din 1929, actuala criză financiară a intrat în faza acută în septembrie 2008. Fannie Mae şi Freddie Mac, două instituţii americane de credit ipotecar susţinute de Guvernul SUA, au fost la un pas de faliment. Bănci pu­ternice precum Leh­man Brothers şi Merrill Lynch s-au prăbuşit, în timp ce Rezerva Federală căuta disperată soluţii. Panica a luat amploare şi s-a pro- pagat ca un val seismic în întreaga lume, din Europa până în Japonia.

Chiar şi acum, la peste doi ani de la izbucnirea crizei, efectele ei încă se fac simţite. Care au fost însă cauzele care au determinat colapsul financiar? Cartea de faţă vă propune o analiză a ideologiei economice americane din ultimii 40 de ani, de la epoca liberal-keynesiană până la teoria pieţei li­be­re aparţinând şcolii de la Chicago. Morris este convins că paşii greşiţi făcuţi în timpul administraţiilor Nixon, Ford şi Carter, dar şi politicile Rezervei Federale au adus Statele Unite în derivă economică, au provocat căderea dola­rului şi declinul secto­ru­lui de afaceri american. Totul a culminat cu ex­plozia balonului imobiliar a creditelor ipotecare subprime.

Fost bancher şi avo­­cat, Charles R. Mor­ris este unul dintre cei mai buni ana­lişti financiari ai mo­mentului. Publicată la în­ceputul anului 2008, cartea de faţă este o ade­vă­rată pro­feţie a crizei ce urma să iz­buc­nească, dar şi un ghid al celor care vor să des­copere dedesubturile lumii finanţelor mondiale. De acelaşi autor a mai apărut, la Editura Litera, „Criza economică şi profeţii ei”.

Semnale editoriale
Nu speraţi că veţi  scăpa de cărţi - Humanitas. Dispare cartea! Strig­ă­tul acesta de alar­mă răsună de cel puţin 20 de ani, de când internetul, cu formidabilele lui po­si­bi­li­tăţi, a început să pă­trundă în via­ţa noastră. Iată de ce Umberto Eco şi Jean-Claude Carrière s-au hotărât să cerceteze teme­iu­rile acestei spai­me, într-o suită de convorbiri moderată discret de eseistul Jean-Philippe de Tonnac. Îndră­gostiţi cu patimă de obiectul numit carte, păstrători de exemplare cu va­loare afectivă, ba chiar colecţionari de rarităţi biblio­fi­le, nici unul din cei doi nu dă crezare acestei apocalipse anunţate pe toate vocile. Pentru amândoi, spiritul va avea întotdeauna nevoie de un me­diu în care să se întrupeze, iar textul va fi întotdeauna unul din mediile privilegiate.
 
Călătorii cu Charley - Rao. Volumul „Că­lă­torii cu Charlie” (John Steinbeck), explorând America, publicat în 1962, este ultimul şi, în unele privinţe, cel mai amplu dintre jurnalele sale de că­lătorie, prezentând o viziune complexă asupra SUA la în­ceputul unui deceniu tumultuos. Este opera unui scriitor matur şi, în egală măsură, şi o carte de memorii fascinantă, un autoportret al omu­lui căruia nu i-a plăcut niciodată să-şi facă publică o autobiografie precisă.

Samuel Beckett, Opere - Polirom. Samuel Beckett, câştigător al Premiului Nobel pentru Literatură, este unul dintre cei mai profunzi, mai originali scriitori ai secolului al XX-lea. Felul în care proza lui ex­primă sufe­rinţa şi izolarea conştiinţei umane a schimbat faţa literaturii universale. Be­ckett vorbea despre proza scurtă ca des­pre unul dintre momentele im­por­tan­te ale operei sale, un mediu ex­t­rem de intens în care şi-a distilat idei­le. Strân­să într-un singur volum, proza lui dă imaginea evoluţiei artistice, de­z­văluindu-i în acelaşi timp scriitura ca parte a unui proces într-o perpetuă mobilitate.