x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Despre îngerul care a strigat, frumosul nebun şi Mogoşoaia

0
Autor: Claudia Daboveanu 04 Mai 2009 - 00:00
Despre îngerul care a strigat, frumosul nebun şi Mogoşoaia /Arhiva personală a lui Mircea Micu

Îi leagă o prietenie de o viaţă. O viaţă boemă, trăită frenetic în Olimpul lumii scriitoriceşti – am numit Mogoşoaia –, şi talentul cu care Divinitatea i-a hăruit pe-amândoi. Mircea Micu vorbeşte despre marele său prieten Fănuş Neagu.



Jurnalul Naţional: Domnule Mircea Micu, am să încep abrupt, aşa cum m-aţi rugat, întrebându-vă când şi cum l-aţi cunoscut pe autorul "Îngerului a strigat".
Mircea Micu: Era imediat după aterizarea mea la Bucureşti, venisem să mă consacru scrii­­tor, în loc să fi rămas... la coasă. Aşteptam pe unul dintre holurile somptuoase de la Şosea, din clădirea Uniunii, azi sediu de partid, să aflu dacă primisem ceva bani la o şedinţă a Fondului literar. Alături de mine aşteptau şi alţi tineri condeieri, majoritatea din provinicie, când a ieşit vijelios şi înalt cât un Gibraltar autorul "Îngerului a strigat", membru al comitetului, care împărţea generos hârtiile, cererile rezolvate. Ajuns în dreptul meu, s-a oprit o clipă şi  a zis: "Tu eşti ăla de la Arad,  venit de la o şcoală de surzi să faci praf Bucureştii? Cum ziceai că te cheamă? Micu? Ce nume e ăsta? Eşti nepotul lui Samuiel Micu Klain? (râde) Stai să văd ce pot face". A dispărut în interiorul camerei cu uşi capitonate şi s-a reîntors rapid cu cererea aprobată: "Poftim, şi nu mai scrie ca prostu' «necesităţi materiale» la motivarea  împrumutului. Scrie «caz de boală...»".


TITLU DE ESENŢĂ BIBLICĂ
Când se întâmpla asta şi cum aţi ajuns să deveniţi aproape nedespărţiţi?
● Asta se întâmpla în 1965 şi, la nici două luni, am ajuns printr-un concurs de întâmplări favorabil să devin... angajat al Uniunii Scriitorilor, în calitate de şef al Caselor de creaţie. Eram ardelean conştiincios şi a doua zi, la angajare, eram prezent la sediul din Kiseleff 10, la ora opt şi jumătate. Evident că am stat în curte aşteptând să vină şeful meu direct, Traian Iancu, şi  să mă instaleze într-un birou. Atunci s-au înfiripat primele legături, eu fiind îndemnat de prozatorul de-acum consacrat să mă cazez la Mogoşoaia. Acolo de fapt am spulberat multe zile şi mai multe nopţi alături de nume cunoscute ale literaturii române, începând cu Marin Preda. De altfel, acestuia Fănuş îi cedase camera numărul 6, cu vedere spre parcul secular, cameră în care Preda s-a şi săvârşit, contra unei sticle de Ballantines...


Vă amintiţi la ce lucra Fănuş Neagu în vremea aceea acolo, la Mogoşoaia?
● Lucra, după câte ştiu, la "Îngerul a strigat", titlu de esenţă biblică, roman parţial autobio­gra­fic, pe care îl începuse la Brăila, continuase să lucreze la finisarea lui la Sinaia şi apoi aici, la Mogoşoaia. Fănuş lucra în general ziua. Fo­lo­sea un pix care părea minuscul... Eu stăteam în camera nr. 27, în care murise Nichifor Crainic şi în care nu voia nimeni să se mute, din motive de... stafii. Avea şi o rubrică de sport la România literară în care "şlefuia" adevărate bijuterii li­terare. De câteva ori, nefiind în formă sau neavând chef, mă ruga să scriu eu ceva. Pro­fitând de talentul (zice-se) meu de... parodist.
A fost o perioadă fructuoasă şi extraordinar de vie atunci, acolo, în vremea când erau pre­zenţi Marin Preda, Horia Lovinescu, Cella Ser­ghi, Ion Băieşu, Gheorghe Pituţ, genialul grafician Florin Pucă şi, mai apoi, protejatul nostru, neliniştitul fost... revoluţionar Mircea  Dinescu.


Aţi fost ani de zile la conducerea Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti, al cărei secretar ales era Fănuş Neagu. Ce ne puteţi spune despre acea perioadă?
● Întâi şi întâi, am fost ani de zile angajat la Uniunea Scriitorilor, pe vremea când era preşedinte Zaharia Stancu. În clipa în care s-a înfiinţat Asociaţia de Bucureşti pentru... dezcentralizare (!) şi Fănuş s-a hotărât să mă ia cu el, Stancu m-a sfătuit să nu plec, dar Fănuş era irezistibil. Plus că-l aveam şef ambii pe George Macovescu, care era şi ministru de Externe. Graţie lui şi a expansivului brăilean Fănuş, pe care în certificatul de botez bisericesc îl mai chema şi... Decebal, Trifan, Fănică, am izbutit să obţinem un sediu în buricul Bucureştilor, în spatele magazinul Eva, cam pe unde era şi casa Maiorescu de pe Strada Mercur.


De fapt, ce era şi cu ce se ocupa această asociaţie de Bucureşti?
● Îmi puneţi o întrebare ciudată. Era ce este şi azi, cu deosebirea că tipărea  almanahuri sau... almanahe, o revistă de cuvinte încrucişate, Do­mi­no, aveam o Cinematecă a scriitorilor ob­ţi­nu­tă de Fănuş (cu aprobare) în care am adus pâ­nă şi "Portocala mecanică", făceam şezători li­terare, ce mai, activităţi, nu glumă. Atunci l-am angajat pe Mircea Dinescu, tânărul poet care, cică, lucra la almanah şi pe care l-am dus alături de noi la Casa de creaţie Mogoşoaia. Stă­tea sus, la mansardă, cum ar veni, în fostele chi­lii de călugări (zice-se) şi plătea o nimica  toa­tă. De altfel, la început, datorită ge­ne­ro­zi­tăţii lui Fănuş, am avut ca salariaţi, pe bani bunicei, pe Dan Deşliu, Vintilă Ornaru (azi la Paris), Radu Dumitru şi George Alboiu. Vreau să precizez că aveam un venit anual în urma publicaţiilor noastre de (vedeţi să nu scăpaţi reportofonul) de 8 (opt) milioane lei vechi. Ca şi comparaţie, Casa scriitorilor de la mare, vila cu 45 de camere, a costat... 5 milioane.
Care era atmosfera la Mogoşoaia, cum erau relaţiile dintre atât de diverşii "locatari"?
● Vreau să spun că Fănuş era figura numărul 1 acolo. Mai ales că imediat după cutremurul din '77 se mutase într-una dintre căsuţele aflate imediat la intrarea în parc. Plus că cei de la cinematografie şi în special regizorul Vitanidis erau în fiecare seară la o mică... destindere la Castel!
În vremea aceea, erau cazate în acelaşi perimetru mai multe nume sonore. Nicolae Breban, întors spăşit de la Paris, Alexandru Ivasiuc, care nu mai era secretar al Uniunii, Marin Preda - director al Editurii Cartea românească... Într-o duminică, a venit pe neaşteptate în vizită la Mogoşoaia... Nicolae Ceauşescu! Noi eram pe terasă, angajaţi în lichidarea unor pahare cu vin de pământ, aşa că nimeni nu i-a prea dat atenţie. Cică ar fi întrebat "Cine sunt ăştia?" şi, spunându-i-se că sunt scriitori cazaţi aici, care au venit să scrie, el ar fi replicat: "Da' ce, ei nu au casă?". Pe-atunci se zvonea despre iremediabila închidere a Mogoşoaiei. Nu s-a întâmplat aşa.


BIJUTIERAL CUVÂNTULUI...
Ce alte întâmplări relevante vă mai stăruie în memorie legate de Fănuş Neagu?
● Poate ar trebui să povestesc câte ceva despre o călătorie în Ucraina, unde l-am însoţit pe Fănuş să recupereze nişte ruble pe cărţile traduse aici. Deşi nu eram delegaţie oficială, cei de la Kiev ne-au primit cu un protocol deosebit şi-l numeau pe Fănuş "şef  de delegaţie". În virtutea acestui rang, l-au culcat într-o cameră separată, eu şi Radu Dumitru, dramaturgul, ocupând un apartament somptuos. S-a nimerit să fie şi o întâlnire internaţională de fotbal între echipele celor două ţări, aşa că hotelul la care am fost cazaţi gemea de... turişti veniţi de fapt la mica bişniţă. Un înfocat rapidist care era posesorul a zece sticle de vin Galbenă de Odobeşti a trecut prin vamă fără probleme, le-a vândut lui Fănuş, care, vorba lui, era... mai mare, peste 5.000 de ruble, onorariul primit.
Într-una dintre seri, lovit de compasiune pentru bieţii compatrioţi cu care luam cina în restaurantul hotelului, a comandat 2 (două) ki­lograme de icre negre şi 10 (zece) sticle de Krepkaia, vodka trotil. Destul că azi, după aproape 40 de ani, poate află şi Stela Neagu, doamna lui Fănuş, că din contravaloarea unei maşini Volga Fănuş a ajuns acasă cu câteva bijuterii, brăţări de chihlimbar, o bicicletă  făcută cadou fiicei mele şi, culmea!, cu trei sifoane de metal a câte 5 litri, pe care nu le-a putut folosi niciodată, lovindu-ne de refuzul îndârjit al sifonarilor.
Le era frică să nu explodeze!!
Întorşi cu trenul, în vagonul-restaurant a cumpărat tot vinul existent pentru puţinii ocupanţi, iar în gară la Chişinau, ajunşi la miezul nopţii, am deschis geamul şi am cântat prima strofă din "Deşteaptă-te, române". N-am să uit, de asemenea, o vizită acasă la autorul "Îngerului a strigat" împreună cu Cezar Grigoriu, ginerele lui Gheorghiu Dej, şi dramaturgul Vintilă Ornaru. Atunci, Fănuş promisese să nu pună gura pe vin, spre a nu-l necăji pe tatăl său, nea Vasile Neagu, fost  aviator tehnician în timpul războiului şi iscusit tâmplar. Drept pentru care Fănuş părăsea din cinci în cinci minute camera în care noi petreceam şi trăgea pe furiş câte o cană cu vin dintr-o damigeană ascunsă într-un scrin vechi. De la o vreme, nea Vasile, care observase manevra, având în vedere că Fănuş devenea din ce în ce mai... vorbăreţ, i-a zis: "Fane, tată, nu te mai chinui, că rupi pingelele de pomană şi-i strici gustul"... Sunt multe poveşti frumoase cu Fănuş, era impetuos şi dornic de viaţă, plin de umor, cu replica pito­rească, cititor pasionat, devorator de literatură, aş zice, ca şi azi. El este autorul multor ziceri memorabile, dintre care două au rămas celebre... Cea despre vin: "Cum trebuie să fie... dânsul? Alb, sec, gratis, rece  şi... mult". Întrebat ce ar vrea să fie în această ţară... socia­listă, Fănuş a replicat: "Minoritate naţională!".


V-aş ruga să sintetizaţi în câteva cuvinte ce reprezintă Fănuş Neagu pentru literatura română de azi, de ieri şi de mâine.
● Voi reproduce nişte rânduri dintr-o carte a mea despre "Frumosul nebun al marilor oraşe". Scriam acum câţiva ani aşa: "Bijutier al cuvântului de limbă românească, mâna sa de poet sfinţind proza, îmbrăcând-o în odăjdii de taină scrie nesomnuri fabuloase, cu ierni care  se prăbuşesc peste cantoane părăsite chemând îngeri pe care de atâtea ori i-a strigat.   
E un nebun frumos al marilor oraşe, în­cer­când să plimbe prin Capitală o biserică aşezată
Pe o sanie la care nu se înhamă nimeni. Fănuş e un pierzant benevol. Cunoaşte ruletele vieţii mai bine decât crupierii de la Monte Carlo. E un neliniştit, cântându-şi destinul care scapără ca un stilet de argint în rana deschisăa prozei române. Prea multe stele a stins la tâmpla cititorului acest risipitor de metafore aurifere  şi poet din născare.
Urcând din bălţile adăpostind schelete de crapi adormiţi de bătrâneţe, el vrea să fie PASÂRE CU PENELE MUIATE IN VINURI PÂSTRATE ÎN MÂNÂSTIRI...".
Citeşte mai multe despre:   fănuş,   mogosoaia,   biblioteca pentru toţi

 

Ştiri din .ro




Mai multe titluri din categorie

Teatrul Național „Radu Stanca” Sibiu a fost onorat de Ambasadorul Israelului în România, Excelența Sa David Saranga, cu o vizită oficială

Teatrul Național „Radu Stanca” Sibiu a fost onorat de Ambasadorul Israelului în România, Excelența Sa David Saranga, cu o vizită oficială
Întâlnirea din 24 februarie dintre Constantin Chiriac și Excelența Sa, domnul David Saranga, Ambasadorul Israelului în România, a prilejuit o serie de discuții centrate, în special, pe impactul FITS la nivel...

Cristian Măcelaru și Daniel Ciobanu, într-un concert excepțional Beethoven, cu bilete puse în vânzare pe 1 martie

Cristian Măcelaru și Daniel Ciobanu, într-un concert excepțional Beethoven, cu bilete puse în vânzare pe 1 martie
Galerie Foto Marți, 9 și miercuri, 10 martie 2021, Filarmonica „George Enescu” organizează un concert extraordinar cu public, cu un program integral Beethoven. Concertul va fi condus de Cristian Măcelaru, cel...

„Carmen” - operă în concert, „Astor Piazzolla 100” și „La Bohème”, pe scena Operei Naționale București

„Carmen” - operă în concert, „Astor Piazzolla 100” și „La Bohème”, pe scena Operei Naționale București
Galerie Foto Opera Națională București prezintă în săptămâna 1 - 7 martie 2021 trei titluri celebre din repertoriul universal și vă invită în Sala Mare de Spectacole să ne bucurăm împreună de emoția interpretărilor...

Cel mai nou proiect media al TVR continuă, în 28 februarie, cu Experimentul Bucureşti, regizat de Tom Wilson

Cel mai nou proiect media al TVR continuă, în 28 februarie, cu Experimentul Bucureşti, regizat de Tom Wilson
Din acest an, în ultima duminică a fiecărei luni, Televiziunea Română aduce publicului larg câte o producţie valoroasă, dar mai puţin cunoscută, din Arhiva TVR, filme documentare realizate în coproducţie cu...

„Lecţia”, în regia lui Felix Alexa, prima premieră a anului la Teatrul „Nottara”

„Lecţia”, în regia lui Felix Alexa, prima premieră a anului la Teatrul „Nottara”
Galerie Foto Spectacolul „Lecţia”, după Eugène Ionesco, în regia lui Felix Alexa, va fi jucat pe 4 şi 5 martie şi reprezintă prima premieră a anului la Teatrul „Nottara”. Traducerea este semnată de Vlad Russo şi...

Peste 30 de vedete din Televiziunea Română dau startul schimbării

Peste 30 de vedete din Televiziunea Română dau startul schimbării
De exact un an, omenirea a intrat într-un regim constant de constrângeri. Au apărut limitări la mişcare, la interacţiune cu ceilalţi, la activităţi diverse, la acte culturale sau de educaţie, ba chiar şi la mu...

Se dă startul primei ediții a Festivalului Internațional Film O’Clock, cu proiecții simultane la Cinema Muzeul Țăranului și online pe Festival Scope

Se dă startul primei ediții a Festivalului Internațional Film O’Clock, cu proiecții simultane la Cinema Muzeul Țăranului și online pe Festival Scope
Galerie Foto Festivalul Internațional Film O'Clock începe sâmbătă, 27 februarie, iar spectatorii se pot bucura, până pe 3 martie, de proiecții atât fizice, la Cinema Muzeul Țăranului, dar și online.   Cele 5...

Târgul de Carte Gaudeamus Radio România – ediție online martie 2021

Târgul de Carte Gaudeamus Radio România – ediție online martie 2021
Cu o carte, nu se face primăvară. Dar cu o lună de Gaudeamus Radio România ...  cu siguranță, da!  Cel mai ascultat radio din România deschide și în acest an sezonul național al târgurilor de...

„Frumoasa din Pădurea Adormită”, transmis online în dar de Mărțișor

„Frumoasa din Pădurea Adormită”, transmis online în dar de Mărțișor
Opera Națională București va transmite online spectacolul de balet „Frumoasa din Pădurea Adormită” de Piotr Ilici Ceaikovski, luni, 1 martie 2021, începând cu ora 19:00, cu ocazia Zilei de...

Expoziția artistului Ion Olaru, la TNB. CLIPE DE VIAȚĂ - Un cadou de Mărțișor pentru spectatorii Teatrului Național „I.L.Caragiale”

Expoziția artistului Ion Olaru, la TNB. CLIPE DE VIAȚĂ - Un cadou de Mărțișor pentru spectatorii Teatrului Național „I.L.Caragiale”
Galerie Foto Începând cu data de 1 martie 2021, spațiul expozițional din Foaierul Media al TNB (aripa dinspre Intercontinental) se va anima din nou, găzduind o  amplă expoziție cu lucrările artistului ION OLARU,&nbs...

De ce femeile îi depășesc pe bărbați în rezistență, intelect, vitalitate, imunitate și multe altele?

De ce femeile îi depășesc pe bărbați în rezistență, intelect, vitalitate, imunitate și multe altele?
În încercarea de a combate cât mai eficient pandemia, medicii și oamenii de știință au făcut o serie de statistici. Astfel s-a ajuns la concluzia că bărbații par să aibă o rată mai mare de infectare și...

„Cuvinte alese și oferite în dar de personalități ale culturii române”, un eveniment al Accademia di Romania in Roma

„Cuvinte alese și oferite în dar de personalități ale culturii române”, un eveniment al Accademia di Romania in Roma
„Cuvinte alese și oferite în dar de personalități ale culturii române” este un eveniment realizat exclusiv cu ocazia sărbătoririi zilei de Mărțișor și dedicat publicului din Italia, un proiect lansat...

STOCKHOLM. Regizorul Radu Afrim, printre artiștii care vorbesc despre provocările erei digitale în teatrul româno-suedez

STOCKHOLM. Regizorul Radu Afrim, printre artiștii care vorbesc despre provocările erei digitale în teatrul româno-suedez
Galerie Foto O dezbatere moderată de criticul de teatru Octavian Saiu va fi prezentată marți, 2 martie, ora 17.00 (ora Suediei) și 18.00 (ora României), pe canalele online ale Institutului Cultural...

Cinemateca Astra Film revine în luna martie cu o serie de filme care celebrează femeile regizor

Cinemateca Astra Film revine în luna martie cu o serie de filme care celebrează femeile regizor
Seria „Filmul documentar la genul feminin” marchează și întoarcerea din pandemie în sala de cinema   Cinemateca Astra Film își redeschide porțile pentru public și revine în luna martie cu...

Recital cameral Florin Negreanu & Eliza Puchianu

Recital cameral Florin Negreanu & Eliza Puchianu
Galerie Foto Stagiunea muzicală „Rezonanțe Sonore pe Armonii Festival”   Centrul Cultural „Palatele Brâncovenești de la Porțile Bucureștiului”, în parteneriat cu Asociația Culturală „Arta...
Serviciul de email marketing furnizat de