x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Despre îngerul care a strigat, frumosul nebun şi Mogoşoaia

0
Autor: Claudia Daboveanu 04 Mai 2009 - 00:00
Despre îngerul care a strigat, frumosul nebun şi Mogoşoaia /Arhiva personală a lui Mircea Micu

Îi leagă o prietenie de o viaţă. O viaţă boemă, trăită frenetic în Olimpul lumii scriitoriceşti – am numit Mogoşoaia –, şi talentul cu care Divinitatea i-a hăruit pe-amândoi. Mircea Micu vorbeşte despre marele său prieten Fănuş Neagu.



Jurnalul Naţional: Domnule Mircea Micu, am să încep abrupt, aşa cum m-aţi rugat, întrebându-vă când şi cum l-aţi cunoscut pe autorul "Îngerului a strigat".
Mircea Micu: Era imediat după aterizarea mea la Bucureşti, venisem să mă consacru scrii­­tor, în loc să fi rămas... la coasă. Aşteptam pe unul dintre holurile somptuoase de la Şosea, din clădirea Uniunii, azi sediu de partid, să aflu dacă primisem ceva bani la o şedinţă a Fondului literar. Alături de mine aşteptau şi alţi tineri condeieri, majoritatea din provinicie, când a ieşit vijelios şi înalt cât un Gibraltar autorul "Îngerului a strigat", membru al comitetului, care împărţea generos hârtiile, cererile rezolvate. Ajuns în dreptul meu, s-a oprit o clipă şi  a zis: "Tu eşti ăla de la Arad,  venit de la o şcoală de surzi să faci praf Bucureştii? Cum ziceai că te cheamă? Micu? Ce nume e ăsta? Eşti nepotul lui Samuiel Micu Klain? (râde) Stai să văd ce pot face". A dispărut în interiorul camerei cu uşi capitonate şi s-a reîntors rapid cu cererea aprobată: "Poftim, şi nu mai scrie ca prostu' «necesităţi materiale» la motivarea  împrumutului. Scrie «caz de boală...»".


TITLU DE ESENŢĂ BIBLICĂ
Când se întâmpla asta şi cum aţi ajuns să deveniţi aproape nedespărţiţi?
● Asta se întâmpla în 1965 şi, la nici două luni, am ajuns printr-un concurs de întâmplări favorabil să devin... angajat al Uniunii Scriitorilor, în calitate de şef al Caselor de creaţie. Eram ardelean conştiincios şi a doua zi, la angajare, eram prezent la sediul din Kiseleff 10, la ora opt şi jumătate. Evident că am stat în curte aşteptând să vină şeful meu direct, Traian Iancu, şi  să mă instaleze într-un birou. Atunci s-au înfiripat primele legături, eu fiind îndemnat de prozatorul de-acum consacrat să mă cazez la Mogoşoaia. Acolo de fapt am spulberat multe zile şi mai multe nopţi alături de nume cunoscute ale literaturii române, începând cu Marin Preda. De altfel, acestuia Fănuş îi cedase camera numărul 6, cu vedere spre parcul secular, cameră în care Preda s-a şi săvârşit, contra unei sticle de Ballantines...


Vă amintiţi la ce lucra Fănuş Neagu în vremea aceea acolo, la Mogoşoaia?
● Lucra, după câte ştiu, la "Îngerul a strigat", titlu de esenţă biblică, roman parţial autobio­gra­fic, pe care îl începuse la Brăila, continuase să lucreze la finisarea lui la Sinaia şi apoi aici, la Mogoşoaia. Fănuş lucra în general ziua. Fo­lo­sea un pix care părea minuscul... Eu stăteam în camera nr. 27, în care murise Nichifor Crainic şi în care nu voia nimeni să se mute, din motive de... stafii. Avea şi o rubrică de sport la România literară în care "şlefuia" adevărate bijuterii li­terare. De câteva ori, nefiind în formă sau neavând chef, mă ruga să scriu eu ceva. Pro­fitând de talentul (zice-se) meu de... parodist.
A fost o perioadă fructuoasă şi extraordinar de vie atunci, acolo, în vremea când erau pre­zenţi Marin Preda, Horia Lovinescu, Cella Ser­ghi, Ion Băieşu, Gheorghe Pituţ, genialul grafician Florin Pucă şi, mai apoi, protejatul nostru, neliniştitul fost... revoluţionar Mircea  Dinescu.


Aţi fost ani de zile la conducerea Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti, al cărei secretar ales era Fănuş Neagu. Ce ne puteţi spune despre acea perioadă?
● Întâi şi întâi, am fost ani de zile angajat la Uniunea Scriitorilor, pe vremea când era preşedinte Zaharia Stancu. În clipa în care s-a înfiinţat Asociaţia de Bucureşti pentru... dezcentralizare (!) şi Fănuş s-a hotărât să mă ia cu el, Stancu m-a sfătuit să nu plec, dar Fănuş era irezistibil. Plus că-l aveam şef ambii pe George Macovescu, care era şi ministru de Externe. Graţie lui şi a expansivului brăilean Fănuş, pe care în certificatul de botez bisericesc îl mai chema şi... Decebal, Trifan, Fănică, am izbutit să obţinem un sediu în buricul Bucureştilor, în spatele magazinul Eva, cam pe unde era şi casa Maiorescu de pe Strada Mercur.


De fapt, ce era şi cu ce se ocupa această asociaţie de Bucureşti?
● Îmi puneţi o întrebare ciudată. Era ce este şi azi, cu deosebirea că tipărea  almanahuri sau... almanahe, o revistă de cuvinte încrucişate, Do­mi­no, aveam o Cinematecă a scriitorilor ob­ţi­nu­tă de Fănuş (cu aprobare) în care am adus pâ­nă şi "Portocala mecanică", făceam şezători li­terare, ce mai, activităţi, nu glumă. Atunci l-am angajat pe Mircea Dinescu, tânărul poet care, cică, lucra la almanah şi pe care l-am dus alături de noi la Casa de creaţie Mogoşoaia. Stă­tea sus, la mansardă, cum ar veni, în fostele chi­lii de călugări (zice-se) şi plătea o nimica  toa­tă. De altfel, la început, datorită ge­ne­ro­zi­tăţii lui Fănuş, am avut ca salariaţi, pe bani bunicei, pe Dan Deşliu, Vintilă Ornaru (azi la Paris), Radu Dumitru şi George Alboiu. Vreau să precizez că aveam un venit anual în urma publicaţiilor noastre de (vedeţi să nu scăpaţi reportofonul) de 8 (opt) milioane lei vechi. Ca şi comparaţie, Casa scriitorilor de la mare, vila cu 45 de camere, a costat... 5 milioane.
Care era atmosfera la Mogoşoaia, cum erau relaţiile dintre atât de diverşii "locatari"?
● Vreau să spun că Fănuş era figura numărul 1 acolo. Mai ales că imediat după cutremurul din '77 se mutase într-una dintre căsuţele aflate imediat la intrarea în parc. Plus că cei de la cinematografie şi în special regizorul Vitanidis erau în fiecare seară la o mică... destindere la Castel!
În vremea aceea, erau cazate în acelaşi perimetru mai multe nume sonore. Nicolae Breban, întors spăşit de la Paris, Alexandru Ivasiuc, care nu mai era secretar al Uniunii, Marin Preda - director al Editurii Cartea românească... Într-o duminică, a venit pe neaşteptate în vizită la Mogoşoaia... Nicolae Ceauşescu! Noi eram pe terasă, angajaţi în lichidarea unor pahare cu vin de pământ, aşa că nimeni nu i-a prea dat atenţie. Cică ar fi întrebat "Cine sunt ăştia?" şi, spunându-i-se că sunt scriitori cazaţi aici, care au venit să scrie, el ar fi replicat: "Da' ce, ei nu au casă?". Pe-atunci se zvonea despre iremediabila închidere a Mogoşoaiei. Nu s-a întâmplat aşa.


BIJUTIERAL CUVÂNTULUI...
Ce alte întâmplări relevante vă mai stăruie în memorie legate de Fănuş Neagu?
● Poate ar trebui să povestesc câte ceva despre o călătorie în Ucraina, unde l-am însoţit pe Fănuş să recupereze nişte ruble pe cărţile traduse aici. Deşi nu eram delegaţie oficială, cei de la Kiev ne-au primit cu un protocol deosebit şi-l numeau pe Fănuş "şef  de delegaţie". În virtutea acestui rang, l-au culcat într-o cameră separată, eu şi Radu Dumitru, dramaturgul, ocupând un apartament somptuos. S-a nimerit să fie şi o întâlnire internaţională de fotbal între echipele celor două ţări, aşa că hotelul la care am fost cazaţi gemea de... turişti veniţi de fapt la mica bişniţă. Un înfocat rapidist care era posesorul a zece sticle de vin Galbenă de Odobeşti a trecut prin vamă fără probleme, le-a vândut lui Fănuş, care, vorba lui, era... mai mare, peste 5.000 de ruble, onorariul primit.
Într-una dintre seri, lovit de compasiune pentru bieţii compatrioţi cu care luam cina în restaurantul hotelului, a comandat 2 (două) ki­lograme de icre negre şi 10 (zece) sticle de Krepkaia, vodka trotil. Destul că azi, după aproape 40 de ani, poate află şi Stela Neagu, doamna lui Fănuş, că din contravaloarea unei maşini Volga Fănuş a ajuns acasă cu câteva bijuterii, brăţări de chihlimbar, o bicicletă  făcută cadou fiicei mele şi, culmea!, cu trei sifoane de metal a câte 5 litri, pe care nu le-a putut folosi niciodată, lovindu-ne de refuzul îndârjit al sifonarilor.
Le era frică să nu explodeze!!
Întorşi cu trenul, în vagonul-restaurant a cumpărat tot vinul existent pentru puţinii ocupanţi, iar în gară la Chişinau, ajunşi la miezul nopţii, am deschis geamul şi am cântat prima strofă din "Deşteaptă-te, române". N-am să uit, de asemenea, o vizită acasă la autorul "Îngerului a strigat" împreună cu Cezar Grigoriu, ginerele lui Gheorghiu Dej, şi dramaturgul Vintilă Ornaru. Atunci, Fănuş promisese să nu pună gura pe vin, spre a nu-l necăji pe tatăl său, nea Vasile Neagu, fost  aviator tehnician în timpul războiului şi iscusit tâmplar. Drept pentru care Fănuş părăsea din cinci în cinci minute camera în care noi petreceam şi trăgea pe furiş câte o cană cu vin dintr-o damigeană ascunsă într-un scrin vechi. De la o vreme, nea Vasile, care observase manevra, având în vedere că Fănuş devenea din ce în ce mai... vorbăreţ, i-a zis: "Fane, tată, nu te mai chinui, că rupi pingelele de pomană şi-i strici gustul"... Sunt multe poveşti frumoase cu Fănuş, era impetuos şi dornic de viaţă, plin de umor, cu replica pito­rească, cititor pasionat, devorator de literatură, aş zice, ca şi azi. El este autorul multor ziceri memorabile, dintre care două au rămas celebre... Cea despre vin: "Cum trebuie să fie... dânsul? Alb, sec, gratis, rece  şi... mult". Întrebat ce ar vrea să fie în această ţară... socia­listă, Fănuş a replicat: "Minoritate naţională!".


V-aş ruga să sintetizaţi în câteva cuvinte ce reprezintă Fănuş Neagu pentru literatura română de azi, de ieri şi de mâine.
● Voi reproduce nişte rânduri dintr-o carte a mea despre "Frumosul nebun al marilor oraşe". Scriam acum câţiva ani aşa: "Bijutier al cuvântului de limbă românească, mâna sa de poet sfinţind proza, îmbrăcând-o în odăjdii de taină scrie nesomnuri fabuloase, cu ierni care  se prăbuşesc peste cantoane părăsite chemând îngeri pe care de atâtea ori i-a strigat.   
E un nebun frumos al marilor oraşe, în­cer­când să plimbe prin Capitală o biserică aşezată
Pe o sanie la care nu se înhamă nimeni. Fănuş e un pierzant benevol. Cunoaşte ruletele vieţii mai bine decât crupierii de la Monte Carlo. E un neliniştit, cântându-şi destinul care scapără ca un stilet de argint în rana deschisăa prozei române. Prea multe stele a stins la tâmpla cititorului acest risipitor de metafore aurifere  şi poet din născare.
Urcând din bălţile adăpostind schelete de crapi adormiţi de bătrâneţe, el vrea să fie PASÂRE CU PENELE MUIATE IN VINURI PÂSTRATE ÎN MÂNÂSTIRI...".
Citeşte mai multe despre:   fănuş,   mogosoaia,   biblioteca pentru toţi

 



Mai multe titluri din categorie

Ultima zi de „INT. EXT.” - un spectacol-manifest despre transformări și întrebări legate de locul artei în situații de criză

Ultima zi de „INT. EXT.” - un spectacol-manifest despre transformări și întrebări legate de locul artei în situații de criză
Galerie Foto Între 5 și 7 mai, patru dintre vitrinele galeriei de artă contemporană și design Galateca s-au transformat în scena unui spectacol „work in progress” semnat de unii dintre cei mai avangardiști și...

Spectacolele lunii mai, la Teatrul Maghiar de Stat Cluj!

Spectacolele lunii mai, la Teatrul Maghiar de Stat Cluj!
Galerie Foto Duminică, 9 mai 2021, ora 19.00, se redeschid cele două săli ale Teatrului Maghiar de Stat Cluj. Primul spectacol programat, la Sala Studio, este Nora de Henrik Ibsen, pus în scenă de Botond Nagy. Producția a fost ...

De la Ceaikovski la Arensky, concert transmis LIVE de la SALA RADIO

De la Ceaikovski la Arensky,  concert transmis LIVE de la SALA RADIO
Galerie Foto Unele dintre cele mai frumoase povești se țes pe baza altor povești... Și în istoria muzicii, destinul marilor compozitori se întrepătrunde și creațiile lor fac deseori referință la capodoperele altor...

La invitația Arbor.art.room, pictorul Giuliano Nardin se „aventurează“ în realitatea virtuală. „Luni de fiere“ e ceea ce reprezintă artistul pentru publicul online

La invitația Arbor.art.room, pictorul Giuliano Nardin se „aventurează“ în realitatea virtuală. „Luni de fiere“ e ceea ce reprezintă artistul pentru publicul online
Galerie Foto Numeroase lucrări, alese din toate perioadele de creație, ale pictorului român Giuliano Nardin, una dintre „senzațiile“ artei contemporane autohtone, artist expus în lunile februarie și martie la...

Anatomia artistică în creațiile autorilor români, arc peste două secole

Anatomia artistică în creațiile autorilor români, arc peste două secole
Expoziția anuală a Pinacotecii București, „De la anatomia artistică la opera finită”, prezintă publicului, la Palatul Suțu (Bdul Ion C. Brătianu, nr 2), un proiect inedit, unic în România. Pentru prima...

Luna documentarului la Institutul Cervantes – 4 filme semnate de artiști spanioli și hispano-americani, gratuit, pe canalul de Vimeo (7-28 mai)

Luna documentarului la Institutul Cervantes – 4 filme semnate de artiști spanioli și hispano-americani, gratuit, pe canalul de Vimeo (7-28 mai)
Documentarele realizate de cineaști din Europa și America Latină – Francisco Marise, Adán Aliaga, Pablo Briones, Álex Lora și Nuria Ibáñez – au fost selecționate la ediția din 2019 a Festivalului din Málag...

LONDRA. Omagiu adus Regelui Mihai I, la 100 de ani de la naștere

LONDRA. Omagiu adus Regelui Mihai I, la 100 de ani de la naștere
Pentru a marca Centenarul Regelui Mihai I (1921-2017) în Marea Britanie, Institutul Cultural Român din Londra găzduiește un eveniment omagial dedicat personalității și moștenirii extraordinare ale acestuia. Cu pr...

"Din tainele vieţii şi ale universului", de Scarlat Demetrescu. O carte care vă va schimba viziunea asupra vieţii, exclusiv cu Jurnalul

"Din tainele vieţii şi ale universului", de Scarlat Demetrescu. O carte care vă va schimba viziunea asupra vieţii, exclusiv cu Jurnalul
Jurnalul vă propune începând de astăzi o carte în trei volume, de altă factură faţă de cele oferite până acum. O carte de spritualitate, despre misterele vieţii, având în vedere că viaţa este...

Ministerul Culturii anunță primele 4 evenimente-pilot, cu public, în București și Cluj-Napoca

Ministerul Culturii anunță primele 4 evenimente-pilot, cu public, în București și Cluj-Napoca
Ministerul Culturii a anunțat luni că primele patru evenimente-pilot, care se vor desfășura cu public, vor avea loc în perioada 14-16 mai în București și Cluj-Napoca. Guvernul a aprobat luni Hotărârea...

Maraton de evenimente TNRS dedicate Zilei Europei între 8 și 10 mai 2021

Maraton de evenimente TNRS dedicate Zilei Europei între 8 și 10 mai 2021
Galerie Foto Acte de caritate, o premieră la TNRS - Sala Mare, un spectacol difuzat gratuit pe Scena Digitală și momente artistice fac parte din programul special pregătit pentru celebrarea Zilei Europei. Timp de trei...

#FărăFrontiere – Austria, România, Europa – Serie de evenimente online dedicate Zilei Europei – 9 mai 2021

#FărăFrontiere – Austria, România, Europa – Serie de evenimente online dedicate Zilei Europei – 9 mai 2021
Libertăţile cetăţenilor europeni, solidaritatea şi relaţiile dintre statele membre, competenţele Uniunii Europene au fost mult puse la încercare în perioada crizei sanitare. O ocazie de a întoarce pe toate...

Din 15 mai ne revedem la Operă!

Din 15 mai ne revedem la Operă!
Mult sperat, momentul revederii în sala mare a Operei Naționale Române din Cluj-Napoca a sosit! Începând cu data de 15 mai 2021, publicul se va bucura din nou de spectacolele montate live pe...

Un nou film marca Horațiu Mălăele pe ecrane

Un nou film marca Horațiu Mălăele pe ecrane
Galerie Foto Vineri, 21 mai, va avea loc premiera – online – a filmului LUCA, de Horațiu Mălăele. Filmul va rula și în cinematografele rămase deschise. Dacă v-ați “ospătat în tăcere” la Nunta Mută, dacă ați...

CHARTER Alliance, un efort la nivel european pentru unificarea și profesionalizarea sectorului patrimoniului cultural

CHARTER Alliance, un efort la nivel european pentru unificarea și profesionalizarea sectorului patrimoniului cultural
Galerie Foto Institutul Național al Patrimoniului (INP) anunță lansarea, la nivel european, a Alianței CHARTER pentru competențe sectoriale specifice domeniului patrimoniului cultural - un parteneriat între organizații și...

Teatrul « Stela Popescu » revine din 14 mai în faţa publicului cu Ceapa şi Femeia, eterna poveste

Teatrul « Stela Popescu » revine din 14 mai în faţa publicului cu Ceapa şi Femeia, eterna poveste
Galerie Foto Teatrul „Stela Popescu” revine în faţa publicului său începând din 14 mai. Reîntâlnirea atmosferei ce se creează la contactul direct cu publicul este aşteptată cu nerăbdare atât de actori, cât şi de...
Serviciul de email marketing furnizat de