x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

“Istoria unei identităţi culturale”

0
Autor: Serban Cionoff 23 Feb 2015 - 18:08
“Istoria unei identităţi culturale”
I-a trebuit, să o recunoaştem, lui Neagu Udroiu o mare doză de curaj pentru a-şi asuma şi a duce la capăt un proiect de anvergura trilogiei ”Condeie, voci, chipuri. Presa românească-pagini de istorie*Protagonişti*Partituri*Performanţe”(*). Mă gândesc nu doar la imensa materie pe care a trebuit să o parcurgă, să o trieze şi să o concentreze în 32 de secţiuni şi în peste 1900 de pagini, cât, mai ales, la cele  două prejudecăţi despre presă şi despre jurnalişti. Prima, în ordine  cronologică, îi aparţine lui Andre Gide: “Numesc jurnalism tot ceea ce m-ar putea interesa mâine mai puţin decât azi”, dar, până la urmă, ea este amuzantă şi uşor desuetă. Cea de a doua, mai mult decât o simplă prejudecată, îi aparţine lui Traian Băsescu, preşedintele expirat al României, cel care vroia să includă presa între ameninţările la adresa securităţii naţionale.
 
Nu am cum să ştiu dacă Neagu Udroiu s-a gândit neapărat la aceste două ziceri, dar cu certitudine, monumentala trilogie răspunde pe deplin nevoii noastre de a cunoaşte mai bine “istoria unei identităţi culturale”, după cum inspirat a denumit-o prof.univ. dr. Adrian Năstase cu prilejul lansări lucrării la Fundaţia Europeană Titulescu.

Încercând, la rândul meu, să găsesc o sintagmă definitorie pentru aceste substanţiale ”pagini de istorie” mă aflu în situaţia de a alege între două variante: fie să o numesc “o istorie vie” ( Pierre de Boisdeffre), fie “o panoramă” ( Gaetan Picon). Deşi, dacă mă gândesc mai bine, cred că şi una şi alta este la fel de nimerită.
 
Astfel, deşi autorul mărturiseşte  într-un “Cuvânt prevenitor” că nu şi-a propus să scrie “o istorie a presei româneşti în cuprinderea tradiţională a termenului”, construcţia lui Neagu Udroiu  este, în primul rând, o  “istorie vie”. O istorie în care jurnalişti şi gazete devin personaje vii care trăiesc intens, care se bat pentru ideile lor, care înregistrează  momente de triumf, dar şi răsunătoare căderi. Este remarcabilă, la Neagu Udroiu, capacitatea de a merge dincolo de aparenţe şi de anecdotica picantă, pentru a surprinde faptul semnificativ, ceea ce dă substanţă şi temeinicie trudei gazetarului, demersului jurnalistic însuşi. Împătimit al meseriei, Neagu Udroiu pune suflet şi pricepere întru respectarea şi, atunci când este nevoie, întru apărarea demnităţii profesiunii şi a breslei.
 
De aceea, nu mi se pare deloc întâmplător dacă, pornind de la cazul atât de controversat al lui Pamfil Şeicaru, Neagu Udroiu insistă asupra câtorva elementare criterii de abordare a temei: “Avem datoria să ne oferim corect termenii de referinţă într-un sistem de coordonate unde, vorba cuiva, ce nu este posibil când totul este posibil. Cu alte cuvinte, <<şantajul şi etajul>> reprezintă o sintagmă (care se referea la Pamfil Şeicaru n.n.) cu circulaţie şi cu inflexiuni hazoase.”Continuând în termeni categorici: “Daţi-mi voie să vă spun că îmi este drag omul  care  stă de vorbă cu mai marii ţării în te miri ce problemă importantă, deoarece văd în asta <<zilele de aur>> ale presei noastre, când omul de condei căpăta certificat de bună purtare pentru înscrierea sub acolada gestului responsabil, larg recunoscut.” Pentru a conchide: “De avea amante ori nu, ce fel de ţigări fuma, cu ce tip de maşină mergea la şosea, se ocupă şi de asta cineva. Eu prefer să descopăr în antropometria profesională a acestui individ (Pamfil Şeicaru n.n.) testul de maximă potenţă a jurnalisticii autohtone. Şi nu numai.”
 
Am insistat asupra paragrafului pentru că îl consider relevant pentru înţelesul pe care Neagu Udroiu îl dă amplei şi cuprinzătoarei sale retrospective a momentelor–cheie şi personalităţilor reprezentative ale istoriei presei româneşti. Este vorba despre imperativul atitudinii civice sau politice pe care şi-o asumă gazetarul din presa scrisă sau din audio-vizual, ca şi despre aspiraţia acestuia către o construcţie spirituală temeinică şi durabilă. De aici, formulele deosebit de sugestive pe care autorul le alege pentru a defini familiile spirituale, afinităţile sau divergenţele ideatice  care au marcat istoria presei româneşti. De pildă, Ion Heliade Rădulescu, Gheorghe Asachi, George Baruţiu şi Florin Aaron sunt “descălecătorii”, pentru ca între “senatori” să îi aflăm pe Mihai Eminescu, Ioan Slavici, C A Rosetti, Bogdan Petriceicu-Haşdeu, Barbu Ştefănescu-Delavrancea, Gh. Panu, Garabet Ibrăileanu, Constantin Mille, Titu Maiorescu, Constantin Stere, Nicolae Iorga şi pe Tudor Arghezi. La fel de bine, pot fi menţionate şi alte inspirate  clasificări: “Comandorii”, “Doctrinarii”,

“Seniorii”,”Diplomaţii” sau “Toreadorii”, precum şi  menţiunea aparte pentru presa românească din exil. Un loc distinct, pe deplin meritat,  îşi află în antologie gazetarii din radio şi televiziune, precum şi cei din agenţia naţională de presă, pentru ca, în al treilea volum, autorul să consacre un spaţiu amplu “Postdecembriştilor”, adică presei româneşti aşa cum a fost şi a evoluat ea după decembrie 1989.  Aş menţiona, de asemenea, galeria de portrete ale unor gazetari din presa scrisă, din radio sau din televiziune pe care Neagu Udroiu le schiţează cu fineţe, cu inteligenţă şi, mai ales, cu o cuceritoare încărcătură afectivă.            
 
Această viziune diacronică asupra  etapelor şi reperelor istoriei presei româneşti este completată de o abordare panoramică a cadrului politic,economic, social şi cultural în care se situează şi cu care se confruntă ziariştii şi lumea presei. Ceea ce conduce la o mai corectă înţelegere şi evaluare a efortului creator al acestor veritabili istorici ai clipei. Mă refer, câtuşi de puţin întâmplător, la capitolul 27 “Leftiştii”, consacrat  mersului presei româneşti după 1944. Avem, aici, o abordare cuprinzătoare, aplecată şi nuanţată asupra unei teme sensibile care în ultimele două decenii şi jumătate a fost, de multe ori, expediată în termeni categoric negativi. Poziţia lui Neagu Udroiu mi se pare mult mai aproape de adevăr, tocmai pentru că ea este susţinută pe cunoaşterea lucrurilor “din interior”, adică pe o descifrare a mecanismelor şi a jocurilor de putere care acţionau asupra sistemului presei  “cu comandă unică”, de partid. Acest fapt îi permite autorului să aleagă între ceea ce a fost doar răspuns la o asemenea comandă politică şi ceea ce adevăraţii profesionişti au reuşit să facă, dovedind talent, pricepere şi mai ales curaj, spre cinstea lor şi a meseriei lor. Departe de a fi, după cum ar putea crede scepticii de profesie, o încercare de idilizare a epocii definitiv apuse şi, cu atât mai puţin, de inocentare a unor personaje sau instituţii, această secţiune a  trilogiei lui Neagu Udroiu este una pe cât de echilibrată, pe atât de viabilă, arătând, deopotrivă, “ce e viu şi ce e mort” în presa românească în această atât de complexă perioadă de istorie.
 
Înainte de a pune punct  “Cuvântului prevenitor” al trilogiei “Condeie, voci, chipuri” Neagu Udroiu notează:”Cunoaşterea trăirilor presei româneşti de la pornirea sa în lume şi până azi, merită, cred efortul”. Îl merită cu prisosinţă, pot spune fără nici-o ezitare! Iar antologia “Condeie, voci, chipuri. Presa românească-pagini de istorie”, lucrare unică în cultura noastră, pe care a realizat—o cu dăruire şi cu pricepere Neagu Udroiu, este dovada pe deplin convingătoare.        
                                                                       
(*) Neagu Udroiu “Condeie, voci,chipuri. Presa românească-pagini de istorie. *Protagonişti*Partituri*Performanţe”3 volume, Colecţia “Opera omnia. Publicistică şi eseu contemporan”, TIPO MOLDOVA, Iaşi. 2015

 



Mai multe titluri din categorie

Ziua Mondială a Baletului, marcată la Sibiu prin trei evenimente online și offline

Ziua Mondială a Baletului, marcată la Sibiu prin trei evenimente online și offline
Galerie Foto Ziua Mondială a Baletului, celebrată în acest an în data de 19 octombrie 2021, va fi marcată la Sibiu printr-o serie de trei evenimente, online și offline, organizate de Teatrul de Balet Sibiu. Marți, 19...

Jazz(R)Evolution: Prin jazz spre dialog și toleranță

Jazz(R)Evolution: Prin jazz spre dialog și toleranță
Galerie Foto Luni 18 octombrie, de la ora 18:30, elevii de la Școala gimnazială „Ferdinand I” și Școala italiană „Aldo Moro” din București, părinții și profesorii lor, dar și alți doritori sunt invitați la...

Despre prăbușirea și salvarea unei școli, în premieră la Teatrul „Gong” din Sibiu

Despre prăbușirea și salvarea unei școli, în premieră la Teatrul „Gong” din Sibiu
Galerie Foto Teatrul pentru Copii și Tineret „Gong” Sibiu prezintă sâmbătă, 23 octombrie, de la ora 18:00, premiera spectacolului „Bibi” conceput și scris de dramaturga Mihaela Michailov și regizorul Radu Apostol....

Bătălia titanilor: maeștrii Cannes-ului se întorc la București între 22 și 31 octombrie! - Biletele pentru ce-a de-a 12-e ediție Les Films de Cannes à Bucarest sunt în vânzare -

Bătălia titanilor: maeștrii Cannes-ului se întorc la București între 22 și 31 octombrie!  - Biletele pentru ce-a de-a 12-e ediție Les Films de Cannes à Bucarest sunt în vânzare -
Galerie Foto Atenție, urmează o încleștare epică între titani! Nu este vorba de un blockbuster hollywoodian, ci de o superselecție marca Les Films de Cannes à Bucarest care strânge cele mai mari nume înscrise în ediția...

Premieră CABARET Un musical de Răzvan Mazilu @ODEON

Premieră CABARET  Un musical de Răzvan Mazilu @ODEON
Willkommen, bienvenue, welcome to CABARET! Teatrul Odeon are plăcerea să anunțe premiera musical-ului „CABARET”, libretul de JOE MASTEROFF, după piesa lui John Van Druten și povestirile lui...

BECOMING LANDSCAPE OUTLANDS. Mesaje cifrate și semne vizibile din aer au apărut în câmpul de papură din Parcul Natural Văcărești

BECOMING LANDSCAPE  OUTLANDS. Mesaje cifrate și semne vizibile din aer au apărut în câmpul de papură din Parcul Natural Văcărești
Galerie Foto Land art vizibil pe Google Earth și Maps examinează stratigrafia istoriei recente a deltei de la marginea Bucureștiului. Scrisul criptic se regăsește în mai multe forme, presărate prin întregul parc, pe care...

Dac-ar avea gură - un musical cu accente horror, în premieră la unteatru

Dac-ar avea gură - un musical cu accente horror, în premieră la unteatru
Galerie Foto O co-producție Proiect 2 și unteatru, Dac-ar avea gură - musicalul cu accente horror regizat de Dragoș Alexandru Mușoiu, se pregătește de o primă întâlnire cu publicul în această seară, de la ora 20:00, în...

La Civil: thrillerul neorealist al anului, pe ecranele românești

La Civil: thrillerul neorealist al anului, pe ecranele românești
Galerie Foto Laura e o adolescentă ca multe altele: zâmbește cu toată fața, e plină de viață și pierde timpul pe WhatsApp. O vedem în primele minute din La Civil, alături de mama sa, Cielo (Arcelia Ramírez). Însă...

O seară magică cu Jennifer Crestol, pe scena Operei Naționale București

O seară magică cu Jennifer Crestol, pe scena Operei Naționale București
În seara de marți, 16 noiembrie, începând cu ora 19.00, Jennifer Crestol va găzdui o seară magică la Opera Națională București, împreună cu Orchestra Simfonică București, sub bagheta dirijorală a lui...

„Ascunzând jumătate din obrazul adevărului, schimonosești chipul întreg al realității”

 „Ascunzând jumătate din obrazul adevărului, schimonosești chipul întreg al realității”
Jurnalul vă oferă, începând de mâine, cartea „Biletul la control!”, în care autorul Dumitru Popescu surprinde perioada anilor 1965-1968, când, în calitate de redactor-şef al Scânteii, a schimbat radical...

Scriitoarea care a câștigat un premiu literar de un milion de euro s-a dovedit a fi trei bărbați

Scriitoarea care a câștigat un premiu literar de un milion de euro s-a dovedit a fi trei bărbați
Versiunea spaniolă a Elenei Ferrante a fost dezvăluită ca fiind trei bărbați de vârstă mijlocie, scrie Financial Times. Vineri seara târziu, premiul Planeta, în valoare de 1 milion de euro - cel mai bine plă...

Recital cameral la Sala mică a Ateneului Român

Recital cameral la Sala mică a Ateneului Român
Galerie Foto Unul dintre scopurile principale ale proiectului Stagiunea de marți seara este revigorarea recitalurilor camerale și implicarea a cât mai mulți tineri muzicieni români în acest demers. Protagoniștii serii de 19 oc...

EQUUS de Peter Shaffer în direcția de scenă a lui Victor Ioan Frunză, la Teatrul “Stela Popescu”, pe 23 şi 24 octombrie

EQUUS de Peter Shaffer în direcția de scenă a lui Victor Ioan Frunză,  la Teatrul “Stela Popescu”, pe 23 şi 24 octombrie
Spectacolul Equus de Peter Shaffer în direcția de scenă Victor Ioan Frunză, scenografia Adriana Grand, în româneste de Adrian Nicolae, producţie a Teatrului “Stela Popescu”, se joacă la Sala Mică a...

Documentarul Al Amari, reședință provizorie, co-producție Republica Cehă, România și Palestina, în premieră mondială la cea de-a 25-a ediție  a Festivalului de Film Documentar de la Jihlava

Documentarul Al Amari, reședință provizorie, co-producție Republica Cehă, România și Palestina, în premieră mondială la cea de-a 25-a ediție  a Festivalului de Film Documentar de la Jihlava
Galerie Foto Documentarul intimist Al Amari, reședință provizorie, co-producție Republica Cehă, România și Palestina, va avea premiera mondială la cea de-a 25-a ediție  a Festivalului de Film Documentar de la Jihlava,...

Elena Moşuc şi Ruxandra Donose pe afişul premierei cu „Norma” de Bellini în stagiunea centenară a Operei Naționale București

Elena Moşuc şi Ruxandra Donose pe afişul premierei cu „Norma” de Bellini  în stagiunea centenară a Operei Naționale București
Răzbunare, dragoste și disperare, toate topite într-o singură flacără mistuitoare. Arii celebre, coruri tulburătoare, conflicte dramatice de neuitat, toate vă așteaptă în premiera spectacolului Norma de...
Serviciul de email marketing furnizat de