Lista de lecturi la început de an

Una din rezoluţiile de început de an, pentru mulţi dintre noi, este să citim mai mult. Avem de unde allege, pentru că editurile ne promit titluri spectaculoase în anul 2020. Încă din prima lună a anului avem noutăţi pentru toate gusturile. Iată ce nu trebuie să lipsească din lista ta de lectură.

Experienţa Oliver Stone – Matt Zoller Seitz

Oliver Stone însuşi a servit drept ghid pentru această retrospectivă a operei sale care nu ascunde nimic – o monografie deosebit de candidă şi de comprehensivă a renumitului scenarist şi regizor de referinţă în istoria cinematografiei, în forma unui interviu oral. Pe parcursul a cinci ani, regizorul premiat cu Oscar Oliver Stone (Midnight Express, Scarface, Platoon, JFK, Natural Born Killers, Snowden) şi autorul de bestselleruri New York Times Matt Zoller Seitz (The Wes Anderson Collection) discută, dezbat şi deconstruiesc cu deosebită candoare parcursul vieţii şi controversatei cariere ale lui Stone.

Anxietatea – Scott Stossel

„Anxietatea” este o poveste personală despre frică, speranță și căutarea liniștii interioare. Pornind de la propria luptă cu anxietatea, Scott Stossel retrasează în această carte o lungă istorie medicală, culturală, filozofică și socială, de la Galen și Hipocrate, trecând prin Robert Burton și Kierkegaard, Darwin, William James și Freud, până în prezent. Explorând ceea ce treptat s-a cristalizat conceptual și clinic ca anxietate, de la medicina antică, încă legată de filozofie, până la neuroștiințele și genetica din ultimele decenii, Stossel ne oferă numeroase exemple de bolnavi celebri, precum și o galerie (autoironică și savuroasă) de portrete de familie. Tabloul oferit de Stossel este complet, informat, empatic: nenumăratele forme de manifestare clinică ale anxietății; impactul lor asupra vieților bolnavilor și ale celor din jurul lor, asupra societății în ansamblu; cauzele biologice, culturale și sociale ale bolii; cele mai diverse încercări de a aborda boala și bolnavii, uneori dincolo de limita fraudei medicale; uriașele costuri materiale și umane. Dar și modalitățile de a lupta cu anxietatea, de a o ține sub control și de a putea ajunge sau reveni astfel la viața relativ normală.   

Arta de a asculta şi alte lecţii de viaţă – Michael Caine

Unul dintre cei mai îndrăgiți actori de azi, Michael Caine a jucat în filme britanice clasice precum Alfie, Zulu sau Jaf în stil italian, dar și în producții hollywoodiene precum trilogia Cavalerul negru, Un american liniștit, Hannah și surorile ei. A excelat în toate rolurile pe care le-a jucat, fiind răsfățatul criticilor. Caine știe ce sacrificii cere succesul – a ajuns la apogeul carierei, deși a pornit foarte de jos. Așa cum spune chiar el: „Lucrurile mici pot duce la lucruri mari. Și dacă le faci așa cum trebuie, astrele se vor alinia când te aștepți cel mai puțin.“ Poveștile pe care le-a trăit, descrise minunat, sunt o lecție de viață pentru oricare dintre noi.

Expresia psihopatologică în pictură – Aurel Romila

Psihopatologia îmbracă multe forme – de la cele mai grave, care echivalează cu o dezintegrare aproape completă a personalității, la cele mai ușoare, mai acceptabile social, în care suferința individului poate trece neobservată de cei din jurul său. În adâncuri există însă mereu un zbucium, ce transpare prin produsele inconștientului – gesturi, cuvinte rostite fără voie, visuri, creații artistice. Aici intervine, însă, o primă întrebare: sunt acestea din urmă artă? În ce măsură desenele și picturile persoanelor atinse de boala psihică pot transmite fiorul și încântarea pe care privitorul le trăiește în fața unui Rembrandt? Care sunt criteriile care despart arta „adevărată", recunoscută public, de aceste expresii interioare? Și, apoi, din perspectiva medicului și a psihologului, întrebarea vizează valoarea lor diagnostică – cât de mult pot discrimina aceste creații între o tulburare și alta sau cât pot oferi un prognostic al bolii? Cu cele mai bine de 800 de lucrări pe care le prezintă, realizate de peste 250 de pacienți psihiatrici, cartea de față deschide o cale către lumea abisală a bolnavului psihic, permițându-ne să aruncăm o privire înăuntru și să căutăm un sens dezechilibrului. Prof. univ. Aurel Romila, medic psihiatru, a fost șeful Catedrei de Psihiatrie de la UMF "Carol Davila" din București (1994-2004), unde, în prezent, este conducător de Doctorat. 

Inima cedează ultima – Margaret Atwood

După ce economia orașului s-a prăbușit, iar străzile au început să fie pline de bande de vandali, Charmaine și Stan și-au părăsit casa și s-au refugiat în mașină, trăind de pe-o zi pe alta din venitul pe care femeia reușea să-l obțină la barul unde lucra. Frustrarea și mizeria par însă să ia sfârșit când acceptă să intre în Proiectul Positron, o societate-experiment, unde violența și grijile cotidiene au fost eradicate. Singurul preț este renunțarea la libertate, căci, odată ajunși în orașul Consilience, vor fi pentru jumătate din timp prizonieri, iar restul lunilor din an le vor petrece în casa pe care o împart cu Alternanții. Încrezători în fericirea promisă, Charmaine și Stan semnează contractul pe terment nelimitat și se mută în interiorul zidului ce-i separă de lumea în descompunere. Dacă la început totul este conform planului, treptat, lucrurile încep să scape de sub control. Pasiunea pe care fiecare o face pentru Alternanți le pune nu numai căsnicia în pericol, dar și viețile, descoperind pe propria piele că, într-adevăr, inima cedează ultima.

Femeia de la etaj – Claire Messud

Nora Eldridge, a cărei viaţă se desfăşoară liniştit la Boston ca profesoară a unei şcoli din oraş, traversează o serie de evenimente neprevăzute, alături de noul ei amic, Reza, şi de părinţii acestuia. Reza este fermecătorul ei elev recent întors de la Paris, cunoscut accidental, şi pe care l-a regăsit în sala de clasă pentru ca, ulterior, să îi devină pe rând profesoară, bonă, salvatoare. Prietenia cu mama lui Reza va scoate la iveală deopotrivă: dorinţa ei reprimată de a face artă şi propriile tendinţe lesbiene nerecunoscute, stofa artistei dezinhibate şi profund nemulţumite, toate credinţele nemanifestate şi ataşamentul gol de semnificaţie pentru familie, colegi şi prieteni, iluziile pierdute şi gesturile de trădare pe care le-a cunoscut sau le-a dăruit.

Seria The Witcher

Seria de romane The Witcher a inspirat unul dintre cele mai cunoscute jocuri din lume, iar acum are şi o ecranizare de succes pe Netflix. Povestea ne introduce într-o lume fantastică. De peste un secol, oamenii, gnomii și elfii au trăit împreună într-o pace relativă. Dar timpurile s-au schimbat, pacea s-a încheiat, iar rasele sunt din nou în război. Geralt din Rivia, vânătorul de monștri, a așteptat decenii întregi nașterea copilului din profeție: Ciri, cea care va schimba lumea, fie în bine, fie în rău. Pe un tărâm aflat sub amenințarea războiului total, copilul este vânat pentru puterile lui extraordinare și numai Geralt îi poate proteja pe toți – aceasta este misiunea pentru care s-a născut. „La fel ca o vrajă complicată, romanul lui Sapkowski este un amestec de fantasy, discurs intelectual și umor negru“ , scriu cei de la Time despre The Witcher. 

Fata care trebuia să moară – David Lagercrantz

Lisbeth Salander - fata cu un dragon tatuat pe spate - a dispărut. Şi-a vândut apartamentul din Stockholm şi a plecat. Dar n-a spus nimănui unde. Şi nimeni nu ştie că, în sfârşit, a dat de urma celei mai mari duşmance a ei, sora geamănă - Camilla. Mikael Blomkvist încearcă să ia legătura cu Lisbeth. Are nevoie de ajutorul ei ca să afle identitatea unui cerşetor din Stockholm - un bărbat care nu figurează în registrele oficiale şi care, înainte să moară, sugerase că ştie secretele murdare ale unor politicieni şi industriași puternici. În buzunarul lui a fost descoperită o hârtie mototolită cu numărul de telefon al lui Blomkvist. Încă o dată, Salander şi Blomkvist colaborează, în speranța că vor găsi adevărurile pe care le caută fiecare în parte. Ştie Salander ceva despre cerșetorul misterios mort la Stockholm? Şi va putea oare Blomkvist să-şi ajute partenera de investigaţii să dea cea mai importantă bătălie din viaţa ei? David Lagercrantz e un apreciat autor suedez şi jurnalist de investigaţii. A debutat ca romancier cu Agonia lui Turing (2009, tradusă la Editura Pandora M în 2016), care relatează povestea ficționalizată a matematicianului englez Alan Turing.

În umbra omului – Jane Goodall

Cimpanzeii studiați de Jane Goodall au devenit faimoși în întrega lume, iar În umbra omului este un volum clasic în domeniul etologiei. Cercetătoarea a câștigat încrederea primatelor din rezervația Gombe Stream, le-a dat nume și le-a urmărit ani la rând. Cartea aceasta vorbește despre relații sociale complexe, lupte între clanuri și abilități uimitoare, între care utilizarea uneltelor. Cimpanzeii devin adevărate personaje, iar destinul fiecăruia dintre ei este urmărit cu acribia cercetătorului pasionat și talentul naratorului autentic. 

Eugenia – Lionel Duroy

Un roman răvășitor despre România anilor 1930–1940, inspirat de Jurnalul lui Mihail Sebastian. O ambițioasă frescă a României anilor 1930–1940, Eugenia este un roman vibrant, scris pe mai multe niveluri, în care ficțiunea și realitatea se împletesc pentru a pune sub lupă originea urii și a violenței și, nu în ultimul rând, uimitoarea rezistență a celui mai fragil dintre sentimente - dragostea. Articulându-se în jurul Jurnalului lui Mihail Sebastian, povestea de iubire imaginată de Lionel Duroy ocolește judecățile definitive, dar nu și întrebările dureroase. În 2019, cărții i-a fost acordat Premiul Anaïs Nin.