Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Curtea Veche Publishing a lansat pe Facebook volumul „Cum merge lumea” printr-un eveniment online unic în România - un interviu exclusiv cu Noam Chomsky. „Indiscutabil cel mai important intelectual în viață” (The New York Times) – și totodată unul dintre cei mai controversați – reputatul activist politic, filosof, lingvist și autor a fost invitat la un dialog provocator cu traducătorul cărții sale, Paul Gabriel Sandu.
Evenimentul, difuzat în premieră pe 3 septembrie 2020, rămâne disponibil online și poate fi urmărit în continuare pe canalul de YouTube Curtea Veche Publishing.
Lansarea online a stârnit un val de reacții pozitive. Discursul calm, echilibrat, analiza temelor de actualitate relevă o altă perspectivă asupra democrației, asupra marilor puteri care conduc lumea. Printre temele abordate s-au numărat rolul Statelor Unite în lume, criza democrațiilor occidentale, încălzirea climatică, alegerile care urmează pe continentul american, rolul Chinei în noua ordine mondială, rolul intelectualilor. Noam Chomsky pune sub semnul întrebării imaginea idealizată a democrației americane și ne spune că pentru a afla „cum merge lumea“, trebuie să ne îndreptăm atenția, pentru început, către deciziile militare, politice și economice luate în ultimele decenii de guvernele Statelor Unite ale Americii.
Mai jos, câteva dintre punctele-cheie ale discuției cu Noam Chomsky:
Citește pe Antena3.ro
Poziția Chinei în economia mondială
„E drept, China a progresat foarte mult, are o economie puternică, dar în termeni de PIB per capita este cu mult în spatele Occidentului. Cât privește progresul economic și social de ansamblu, îți poți da seamade cum stau lucrurile uitându-te la Human Development Index (HDI) al ONU, care face o ierarhie a statelor în funcție de o serie de indicatori ai dezvoltării, inclusiv economici: China se situează undeva pe poziția 90, în subsolul listei. Nu e nici pe departe în vecinătatea Occidentului. Europa are cea mai mare economie din lume, mai mare decât cea a SUA. Iar China în termeni de PIB brut are o economie mare, dar în termeni de PIB per capita e slabă. Mai mult, dacă te uiți la alți indicatori, care nu sunt folosiți, cum ar fi controlul averii la nivel mondial... Cine deține averea mondială? Există niște studii serioase pe tema asta, iar un cercetător foarte inteligent din domeniul studiilor politice, Sean Kenji Starrs ceea ce arată el este că aproximativ jumătate din averea lumii, jumătate!, este deținută de corporații americane”, spune Noam Chomsky în cadrul discuției.
Trump este un politician complet atipic în istoria SUA
„Trump nu este în niciun caz un politician obișnuit. Nu poate fi comparat cu niciun politician din întreaga istorie a SUA. Cu nimeni. Este un adevărat monstru. Interesat de nimic altceva decât de sine, de bani și de putere. Și ar face orice, absolut orice pentru a o păstra. Nu-i pasă absolut deloc de oameni. Ei bine, asta e ceva nou. Nu puteam spune asta despre G. W. Bush, nici despre primul Bush, nici despre Reagan, Nixon...
De fapt, hai să ne uităm la acești președinți: Nixon, care n-a fost în niciun caz un om de treabă, a câștigat practic alegerile în 1960. Victoria i-a revenit lui Kennedy prin jocuri de culise, voturi false etc. Nixon nu a contestat alegerile. Știa că dacă ar fi contestat, ar fi putut câștiga, dar a spus că n-a vrut să arunce țara în haos. I-a păsat mai multe de țară, decât de victoria în alegeri. Sau să ne gândim la Al Gore în 2000: alegerile au fost furate, dar a spus că nu are de gând să le conteste. Motivul invocat a fost același. Deci un republican de extremă dreapta și un liberal-democrat au avut aceeași poziție. Și acum să ne întoarcem la Trump. A anunțat deja că nu va accepta rezultatele alegerilor, dacă va pierde. Nu-i pasă. Nu-i pasă de țară, nu-i pasă de nimic. [...] Oamenii îl numesc fascist, dar asta înseamnă să-i acorzi prea mult credit... Fascismul e o ideologie complexă. Depășește cu mult ceea ce poate el înțelege. Ce este el? E un fel de dictator de tinichea, dintr-o mică fostă colonie, în care guvernele sunt răsturnate odată la fiecare câțiva ani de către armată – și cam în asta încearcă să transforme America. Dar ce se întâmplă acum iese din absolut orice statistici. N-are de-a face cu normalitatea. Dacă va mai câștiga încă un mandat, s-ar putea ca această stare de fapt să se permanentizeze.”
Există oare o piață liberă?
Întrebat despre piața liberă, Noam Chomsky spune că „este, de fapt, socialism pentru cei foarte bogați și austeritate pentru cei săraci. Este ceea ce s-a întâmplat acum zece ani, în timpul crizei și cred că [...] asta este ceea ce se întâmplă chiar acum. [...] Dacă am avea o piață liberă în SUA, corporațiile cele mai importante ar da faliment. Adică, dacă ne gândim puțin, aproape jumătate din economie e reprezentată de instituții financiare. Acestea există pe temeiul susținerii pe care o primesc din partea guvernului. [...] Sigur, ele provoacă regulat crize economice și trebuie să fie salvate, dar ăsta este numai vârful icebergului. Pentru că în comunitatea financiară internațională se știe că guvernele nu vor lăsa marile bănci să intre în faliment. Fraza care se folosește adesea este: Prea mare pentru a da faliment. Ce înseamnă asta? Asta înseamnă că sunt o investiție sigură. Pot întreprinde activități riscante, dar cu marjă mare de profit. Iar dacă se prăbușesc, vor fi salvate cu bani publici. Au acces la împrumuturi foarte ieftine. Pentru că agențiile de credit știu că aceste bănci vor fi salvate de stat. Dacă pui toate lucrurile astea la un loc, înțelegi care este sursa aproape a întregului lor profit. De fapt, FMI a făcut un studiu a celor mai mari șase bănci americane și a ajuns la concluzia că profitul lor depinde aproape în întregime de ajutoarele mascate de la stat.”
De ce să ne păstrăm optimismul în fața unor vremuri sumbre
„Există câteva rațiuni foarte bune pentru a fi optimist. Iar unul dintre motive este istoria. În ciuda a tot ceea ce vedem, dacă privim lucrurile în perspectivă, e mult mai bine acum, decât înainte. Lucruri care nu erau deloc chestionate acum 30 sau 40 de ani, sunt absolut inacceptabile azi. Nici măcar nu pot fi aduse în discuție. Să luăm exemplul SUA. În multe privințe, una dintre cele mai libere țări din lume. Acum câteva decenii, în anii 1960, SUA avea încă legi segregaționiste mai radicale decât cele ale naziștilor. Existau legi federale care impuneau segregarea cartierelor de locuințe construite de către guvernul federal, care au făcut ca populațiile de culoare să nu beneficieze de boom-ul imobiliar din anii ’50 și ’60. Drepturile femeilor s-au schimbat radical. S-au produs multe schimbări în lume. [...] Celălalt argument este [..] obligația morală. În fond avem două posibilități. Una este să spunem: «n-are niciun sens», «renunț», «voi lăsa să se întâmple ce e mai rău»; cealaltă este să spunem, în mod întemeiat, că există ocazii, mai bune
sau puțin bune, «mă voi folosi de ele și poate voi face lumea mai bună». De fapt, nici nu e vorba de o alegere între cele două” spune acesta în încheiere.
Întreaga discuție cu Noam Chomsky poate fi urmărită aici: https://bit.ly/3bDyvGT
Volumul ,,Cum merge lumea”, apărut la Curtea Veche Publishing, este o colecție de discursuri și interviuri cu Noam Chomsky, realizate în colaborare cu cu editorii David Barsamian si Arthur Naiman, care examinează unele dintre cele mai importante și dificile chestiuni din istoria recentă a SUA. Lumea pe care ne-o înfățișează Chomsky făcând apel la o întreagă serie de documente istorice, unele desecretizate abia la începutul anilor ’90, este una în măsură să îl șocheze nu doar pe cititorul român, ci și pe cel de pretutindeni.
