Istoricul de origine română Radu Florescu, profesor şi filantrop care a intrigat, în anii '70, cultura populară americană, cu o carte în care a legat personajul de ficţiune Contele Dracula de domnitorul român Vlad Ţepeş din secolul al XV-lea, a încetat din viaţă duminică, la vârsta de 88 de ani, la Mougins, în Franţa, în urma unor complicaţii pulmonare scrie AP, preluat de ABC News, citându-l pe fiul său, John Florescu.
Între cărţile publicate de Radu Florescu, cea mai cunoscută este ''În căutarea lui Dracula'', apărută în 1972, avându-l drept coautor pe Raymond T. McNally. În acest volum el afirmă că scriitorul irlandez Bram Stoker şi-a bazat personajul Dracula, din nuvela publicată în 1897, pe istoria reală a domnitorului Vlad ţepeş. Lucrarea a fost tradusă în 15 limbi, iar tandemul de autori a mai scris ulterior încă cinci cărţi despre Dracula.
''Nici un american nu a educat mai mulţi americani despre România - şi Dracula - decât profesorul Florescu. Am avut norocul să fiu unul dintre studenţii săi recunoscători'', a declarat James Rosapepe, fost ambasador al SUA în România.
Florescu a fost între 1986-2008, director al Centrului de Cercetări Est-Europene de la Boston College, pe care l-a fondat. În ultimii ani, el a oferit burse studenţilor români talentaţi pentru a studia în zona Boston.
La vizita în România, din 1969, a preşedintelui american Richard Nixon, Florescu a coordonat relaţia cu presa a Ambasadei SUA de la Bucureşti, furnizând informaţii pentru corpul de presă al Casei Albe.
Casa Regală a României a transmis condoleanţe din partea fostului suveran Regele Mihai, forţat să abdice în 1947 de regimul comunist. ''Prin munca sa, profesorul Florescu a construit o punte între România şi Statele Unite ale Americii, oferind istoriei României ... un strop de universalitate'', se afirmă într-un comunicat al Casei Regale.
Fostul congresman american Patrick Kennedy a spus despre el că a fost ''o punte de legătură necesară între Statele Unite şi România şi un consilier înţelept' în problemele Balcanilor al tatălui său, regretatul senator Edward Kennedy, menţionează sursa citată.
“Profesorul Florescu a fost un exemplu cu totul deosebit de intelectual şi patriot român. Am avut privilegiul de a lucra cu dânsul la promovarea intereselor naţionale în SUA în calitatea sa de consul onorific al României în New England. Ne vom aminti întotdeauna de dânsul ca de unul dintre cei mai credibili susţinători ai intereselor României, o interfaţă remarcabilă spre lume, căreia i-a făcut cunoscută ambiţia, cultura şi mitologia naţională. Dispariţia sa este o mare pierdere pentru noi toţi”, a spus Mircea Geoană, fost preşedinte al Senatului din România.
Născut la Bucureşti în 1925, Florescu a părăsit România cu Orient Express-ul, pe când avea 13 ani, tocmai când izbucnea al doilea război mondial, călătorind în Marea Britanie, unde tatăl său era ambasador. Florescu a câştigat o bursă pentru a studia la Universitatea Oxford, unde l-a avut ca profesor pe Sir William Deakin, biograful lui Winston Churchill.
Radu Florescu a fost patriarhul – într-adevăr, la 88 de ani era cel mai vârstnic membru – al celei mai vechi familii româneşti neîntrerupte, din care au făcut parte boieri, un prim-ministru în secolul al XIX-lea, compozitori, industriaşi şi generali. Radu Florescu a fost şi un mare filantrop. Timp de peste un deceniu, el a oferit burse copiilor supradotaţi din România şi le-a oferit posibilitatea de a studia în zona Bostonului. Ca o recunoaştere a activităţii sale academice şi a contribuţiei pe care a avut-o faţă de ţara în care s-a născut, profesorul Florescu a primit de la preşedintele Ion Iliescu diploma Honoris Causa a Academiei Române, dar şi alte distincţii de la fostul preşedinte Emil Constantinescu şi Fundaţia Culturală Română. În 1996, a fost numit Consul Onorific pentru România în New England.