Ce frumos le rezolvă timpul pe toate! La inceputul anilor â90, pe cănd regele Mihai era intors de la Otopeni ca un intrus infernal, iar bruma de octogenari vlăguiţi care strigau cu diverse ocazii "monarhia salvează Romănia" (la tristă paritate cu mulţimile scandatoare de "IMGB face ordine") erau priviţi ca nişte ciumaţi fatalmente eliminabili, orice apariţie editorială legată de istoria monarhiei romăneşti era receptată ca o adevărată victorie.
Lecturi la tavă - "Jurnalul lui Carol I"
Ce frumos le rezolvă timpul pe toate! La inceputul anilor â90, pe cănd regele Mihai era intors de la Otopeni ca un intrus infernal, iar bruma de octogenari vlăguiţi care strigau cu diverse ocazii "monarhia salvează Romănia" (la tristă paritate cu mulţimile scandatoare de "IMGB face ordine") erau priviţi ca nişte ciumaţi fatalmente eliminabili, orice apariţie editorială legată de istoria monarhiei romăneşti era receptată ca o adevărată victorie.
Â
Cărţile-dialog ale regelui Mihai cu Mircea Ciobanu, albumele regale apărute la Humanitas o dată cu memoriile reginei Maria, ale Reginei Ana şi Principesei Ileana ori cărţile lui Arthur Gould Lee, Guy Gauthier, Paul Lindenberg, Eugen Wolbe, apoi suita de monografii semnate de Ioan Scurtu ş.a.m.d. - fiecare a insemnat o breşă in zidul ignoranţei, indiferenţei şi relei credinţe cvasigenerale.
Astfel incăt acum, după ce la "Mari romăni" Carol I era la un pas să-i căştige locul de frunte lui Ştefan cel Mare, iar Peleşul şi Săvărşinul au revenit familiei regale cu un firesc stupefiant in ochii celui familiarizat cu fobia fesenistă la monarhie din deceniul trecut, apariţia primului volum (1881-1887) din Jurnalul lui Carol I la Polirom (ediţie şi traducere de Vasile Docea) a prilejuit un eveniment de-o reconfortantă naturaleţe.
O carte interesantă intăi de toate pentru istorici - plină cu inventarul audienţelor, proiectelor de lege, aniversărilor, deplasărilor, onorurilor, vizitelor, inspecţiilor, petrecerilor, bolilor, febrelor şi intrigilor preelectorale parlamentare şi guvernamentale etc. - dar din care şi cititorul obişnuit are de tras varii foloase.
Mai intăi, detalii picante de istorie mică, de la suferinţele periodice ale Reginei Elisabeta, notate cu scrupulozitate medicală (nu doar durerile de dinţi şi tradiţionalele migrene ale high life-ului de pretutindeni, dar Carol ii inregistrează o dată chiar şi... menstruaţia), pănă la constatarea "descompunerii" in care se afla, rezultă de aici, incă de prin 1882 Partidul Conservator, de unde şi conlucrarea eficientă cu Ion Brătianu, un om preţuit la fel de vizibil şi intens precum Mitiţă Sturdza, trecănd prin semnalarea intrigilor ruseşti, a tribulaţiilor sentimentale de la Curte, a preocupărilor pentru statutul domeniilor regale, prin inregistrarea sobră a deceselor, ori prin surprinzător de desele partide de biliard, seara, la Peleş, in compania... bardului Vasile Alecsandri.
Dar mai apoi este vorba de, cum să-i spun, meteodependenţa regelui. Nu este parte din zi căreia autorul să nu-i noteze cu, aş zice, maniacală fidelitate specificul şi evoluţia, in aşa fel incăt, la urmă, rămăi cu impresia că regatul Romăniei n-o ducea decăt din arşiţă in furtună, din secetă in inundaţii, din nămeţi căt bradul in puhoaie căt casa, cu recolta invariabil compromisă etc. Dincolo de disciplina nativă şi cultivarea asiduă a alurii teuton-milităroase, fascinaţia meteorologică a lui Carol I denotă o halucinantă preocupare pentru detalii, dar şi un ascuţit simţ estetic prin care este filtrat inclusiv peisajul (contextul domestic, habitatul, ţesutul urban in genere). Ce personaj princiar, sau, mai rău, ce politician de astăzi ne-ar mai indulci cu atari notaţii: "enorm de umed. Mestecenii nu au inverzit incă", "...plecat cu Elisabeta la Mitropolie. Durat trei sferturi de oră. Biserica pătrunsă de igrasie", "...seară minunată, stele căzătoare"! Dar şi: "inspectat trupele din Focşani, mănuire şi defilare, enorm de murdar". Sau: "plimbare cu trăsura pănă dincolo de Băneasa, patru cai, cald, dar foarte murdar..."
Un personaj de (re)descoperit.
Â
,,Simbătă, 3 septembrie. Vreme intunecată, furtună, ceva ploaie. Cură. Ora 11 plecat cu trenul special la Cocorăşti, dincolo de Cămpina. Nori frumoşi pe cer, care se indreaptă spre Sinaia. Dejun cu ofiţerii. Izbucneşte furtuna. După aceea vreme minunată. Manevre, foarte cald. Ora 5 din nou spre Sinaia, acolo foarte rece. Seara scris."
Carol I al Romăniei, 1881