Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
11 lucrări aparte, semnate de artiști care testează cu îndrăzneală convențiile formale, concurează anul acesta pentru Premiul Competiției Naționale de Scurtmetraj. Printre surprizele pe care spectatorii sunt invitați să le descopere în sălile de cinema între 26 septembrie și 1 octombrie se numără și o retrospectivă de film experimental românesc, cu producții emblematice pentru scena cinemaului de avangardă din ultimii 50 de ani.
,,Cele unsprezece filme, aparținând unor cineaști, dar mai ales cineaste române care provin din două generații diferite, nu par să aibă multe în comun. Câte un subiect, câte o formă, dar nu vreun fel anume de a gândi cinemaul — ceea ce-i minunat: poate că nu vom avea un Nou Val, dar vom avea mult cinema experimental, tot și tot mai mult. Și cine poate spune că, în fine, lipsa unei tradiții nu poate deveni ea însăși o tradiție?’’, subliniază criticul de film Călin Boto, curator asociat, în legătură cu selecția de filme din Competiția Națională BIEFF 2023.
Selecționate din peste 80 de filme românești înscrise la această ediție, scurtmetrajele autohtone din competiție se remarcă prin diversitatea subiectelor abordate, prin originalitatea discursului, dar și prin tehnicile inovatoare la care apelează autorii în realizarea lor. Spectatorii le vor putea urmări în cadrul a două programe distincte, ambele programate la Cinemateca Eforie.
Vineri, pe 29 septembrie, de la ora 20:30, va rula în premieră Dansez și eu la nunta părinților mei, filmul în care Andreea Chiper își explorează trecutul familial, urmărind imagini surprinse în urmă cu 25 de ani la nunta părinților săi. La rândul său, regizoarea Andra Tarara se întoarce către propria familie cu O serie de gânduri despre memorie – o încercare de a salva timp prin intermediul cinemaului. În Vreau să sparg sera, distins anul acesta cu Premiul Gopo pentru cel mai bun scurtmetraj, Teona Galgoțiu se avântă într-o altfel de explorare a relației tată-fiică, cu o poveste în care o boală ereditară îi va transforma pe amândoi în plante.
Sentimentul că ceva urmează să se petreacă domnește în Sentimental Stories, prezentat anul acesta la Festivalul Internațional de Film de la Veneția. Scurtmetrajul semnat de Xandra Popescu oferă premise care vor antrena imaginația spectatorilor. Imaginarul dă viață lucrurilor care nu se văd în Fish (If you live in the way of the ocean, you have to eat the ocean), filmul multi-premiatei animatoare Laura Pop, care propune o colecție de reprezentări animate fanteziste în tandem cu reflecții lirice inspirate de înțelepciunea pescarilor din Taiwan. În Corporeal Red, Anca Bucur abordează problema monetizării terenurilor, concentrându-se pe extracția și prelucrarea de bauxită.
În cel de-al doilea program competițional dedicat filmelor românești, spectatorii vor vedea sâmbătă, pe 30 septembrie, de la ora 18:30, S-a născut un loc – scurtmetrajul în care Cristina Iliescu, câșigătoarea secțunii în 2022, observă și poetizează conceptul de conviețuire. Filmul va rula pe marele ecran în premieră absolută, la fel ca History, un foto-eseu semnat de Raluca Popa, ce reamintește de dinamica fundamentală a artelor fotografice, cea dintre puterea de a documenta realitatea și plăcerea de a o modifica. Personajul principal: Teufelsberg (Muntele Diavolului), un deal artificial răsărit din molozul celui de-Al Doilea Război Mondial.
Neliniștea plutește în aer în Metale grele, filmul în care cineastul Mihai Ghiță ne oferă o altă perspectivă asupra Mării Negre. Ńeale azbuirătoare (r. Alexandra Gulea), prezentat în 2022 la Oberhausen, explorează cultura aromânilor, iar Numb-Number (r. Larisa Crunțeanu) acoperă 12 ani din viața unui personaj fictiv care se confruntă cu o întrebare grea: ce ți-ai sacrifica pentru o cripto-avere de neimaginat?
Citește pe Antena3.ro
Conștiință Vizuală: Retrospectivă de Film Experimental Românesc
Filmele retrospectivei de cinema românesc din acest an conțin mare parte din ideile și emoțiile discursurilor contemporane despre imagine, construind împreună o radiografie a ultimilor 50 de ani de avangardă autohtonă. Curatoriată de Oana Ghera, directoarea artistică a festivalului, împreună cu criticul de film Călin Boto, selecția unește, printre altele, lucrări care au devenit ținta cenzurii în perioada comunistă (Âme, r. Ion Grigorescu, 1977), filme despre film (Documentar despre, r. Ioana Holban, 1981), studii de perspectivă cinematografică (Eu-Tu-Martor. Conștiința vizuală, r. Constantin Flondor 1979) și reflecții asupra puterea imaginii de a supraviețui timpului (Fotografii de familie, r. Radu Igazság, 1983)
Retrospectiva dedicată istoriei cinematografiei experimentale de la noi din țară va mai include filme precum To be (r. Petros Minopetros, 1982), Soarele și dublul său (r. Mona Vătămanu & Florin Tudor, 2014), Reconstrucție în peisaj (r. Wanda Mihuleac,1978) sau Metropoem (r. Sergiu Huzum, 1970). Programul va rula duminică, pe 1 octombrie, de la ora 16:00, la Cinemateca Eforie.
