Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
În cadrul vernisajului, Rareș va lansa albumul fotografic „emoții - ediția paperback”. Este o carte cu același conținut ca al albumului în varianta hardcover, însă la dimensiuni mai reduse. Albumul poate fi achiziționat de la Muzeul Antipa la un preț promoțional, iar ulterior va fi disponibil și în librării și pe site-ul www.raresbesliu.com.
Deși în ultimul an Rareș Beșliu a fotografiat mai mult nordul lumii, concentrându-se pe zonele arctice, acolo unde lumea se topește văzând cu ochii, România a fost și va rămâne mereu țara unde s-a îndrăgostit de natură și de fotografia de wildlife. Aici a trăit emoția descoperirii vieții sălbatice – o lume nouă pentru el, fără grai, dar captivantă și plină de povești.
„Am urmărit cu orele țiuitul portocaliu al pescărașului albastru, am înțeles ce-i eleganța prin penele egretei, am rămas mut în fața culorilor prigoriilor, am înțeles ce-i iubirea prin mama-corcodel care-și cară bobocii în spate. Am găsit emoția odată cu fotografia piciorongului din Deltă. L-am numit „cowboy-ul cu picioare lungi” și am țesut în jurul lui un întreg scenariu. A fost momentul în care am știut că asta caut – cadre cu povești și emoții”, spune Rareș Beșliu.
„emoții românești”, prima expoziție temporară a Muzeului Antipa despre viața sălbatică din țara noastră, cuprinde 30 de fotografii cu animale ce se găsesc și pe teritoriul României. Imaginile fac parte din albumul „emoții”, unde cititorii pot găsi poveștile complete ale animalelor surprinse de Rareș Beșliu, dar și multe alte cadre cu viețuitoare din colțuri mai îndepărtate ale lumii.
„Să credem că animalele nu au emoții e ca și cum am crede că suntem singuri pe Pământ. După atât de mult timp petrecut cu ele, sunt convins că și ele simt la fel ca noi, chiar dacă nu li se înroșesc obrajii și nu le tremură mâinile, chiar dacă nu au riduri să se încrunte ori glas să spună „mi-e dor”. Cine are ochi (sau un obiectiv bun) le vede însă cum se ciondănesc, își înfoaie penele, dansează, scot ghearele, rânjesc, își fac daruri, latră, țipă sau chiar urlă. Viețuitoarele ne vorbesc prin ceea ce fac, prin acțiunile lor, prin interacțiunea cu habitatul care le susține existența”, completează artistul.
Evenimentul va avea loc în prezența domnului dr. Luis Ovidiu Popa – director general al
Muzeului Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa”, a jurnalistei Mona Nicolici precum și a Mariei Gheorghiu, Președinte Asociația OvidiuRO.
Citește pe Antena3.ro
Despre Rareș Beșliu
Este fotograful român care documentează artistic natura și viața sălbatică de dincolo de cercul polar arctic, prin proiectul La NORD de cuvinte. Acesta cuprinde o serie de expediții nordice în Svalbard (unde a ajuns cu spărgătorul de gheață până la 81 de grade latitudine nordică), Groenlanda și Canada. Din experiența lui, Rareș crede că înainte să ai grijă de natură, trebuie să ajungi să o iubești. Iar prin fotografia de wildlife și eforturile sale, speră să apropie oamenii de natură și de animale, să le transmită emoții și să-i facă mai atenți la modul în care acțiunile lor impactează viața. Pentru că doar ACUM nu e prea târziu.
Pe lângă România și Arctic, Rareș a fotografiat până acum viața sălbatică în Islanda, Insulele Feroe, Scoția, Cuba, Cipru, Cehia, Italia și nu numai. Cele mai frumoase și emoționante imagini din toate aceste locuri au fost selectate și incluse în albumul fotografic „emoții”, tipărit atât în varianta hardcover, cât și în cea paperback. Cartea conține 300 de pagini cu fotografii alese din ultimii 4 ani în care Rareș a fost unul cu natura și s-a lăsat inspirat de viața ei sălbatică.
Fotografiile lui Rareș au fost premiate la concursuri precum: Romania NOW, Annual Photography Awards, European Photography Awards, WPE Awards, London Photography Awards. Pentru mai multe informații și fotografii, accesați: raresbesliu.com, instagram.com/raresbesliu și lanord.ro
Despre Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa”
Muzeul „Antipa”, unul dintre cele mai impozante muzee din România şi din Europa de Est, a luat fiinţă în data de 3 noiembrie 1834, la iniţiativa fratelui domnitorului Alexandru Ghica, Marele Ban Mihalache Ghica. Acesta a început prin a dona colecţii importante care includeau monede greceşti, romane şi bizantine, colecţii de minerale şi fosile ori moluşte, peşti, păsări şi mamifere, precum şi opere de artă.
În prezent, Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa” deţine un patrimoniu științific de cca 2 milioane de exemplare, grupate în colecții zoologice, geologice, paleontologice dar şi de anatomie comparată, antropologie şi etnografie. Cele mai valoroase piese sunt exemplarele-tip (circa 7000 ex.), dintre care 983 sunt unicate mondiale după care au fost descrise specii noi pentru ştiinţă. Activitatea de cercetare știinţifică este concentrată pe investigarea și conservarea diversităţii faunistice dar şi pe cercetări de biologie moleculară.
Sediul actual din Șos Kiseleff nr. 1 a fost proiectat şi construit prin strădania Dr. Grigore Antipa, director în perioada 1893 – 1944. Muzeul realizat de marele savant era modern atât prin modul de expunere, cât şi prin rolul şi activitatea sa. De asemenea, prin eforturi susţinute, Grigore Antipa a îmbogăţit substanţial colecţiile instituţiei cu piese valoroase din toate colţurile lumii. Tot lui Grigore Antipa i se datorează şi realizarea în Bucureşti a primelor diorame biogeografice, model extins apoi la marile muzee ale lumii. Muzeul Naţional de Istorie Naturală “Grigore Antipa” continuă tradiția fondatorului său, fiind una dintre cele mai vechi și importante instituţii de cercetare a biodiversităţii, de educare şi culturalizare a publicului.
