Regizorul cult suedez Ruben Östlund, câştigător al unui Palme d'Or în 2017 pentru The Square, s-a întors anul acesta la Cannes cu Triangle of Sadness, cu care a reuşit să-şi revendice, din nou, trofeul suprem. Acestei proaspete capodopere sarcastice i s-au alăturat alte două filme ale unor cineaşti în ascensiune, la origine imigranţi, pe care publicul le poate vedea la această ediţie: Boy from Heaven, al suedezului Tarik Saleh – Premiul pentru cel mai bun scenariu, Cannes 2022, și Holy Spider, al danezului-iranian Ali Abbasi – Premiul pentru cea mai bună actriță, Cannes 2022 pentru Zar Amir Ebrahimi.
Regizorii nordici „forțează adesea limitele limbajului cinematografic”, spune Claus Christensen, editorul revistei daneze de film Ekko. „Este vorba de divertisment, dar scopul este și de a provoca publicul. Regizorul are libertatea de a-şi explora viziunea artistică, oricare ar fi aceasta”.
Abbasi, născut în Iran acum 40 de ani, şcolit în Suedia şi stabilit în Danemarca, se află la a doua sa apariție la Cannes, după ce a câștigat secțiunea Un Certain Regard în 2018 pentru debutanți cu Border, un film excentric, cu accente fantastice, despre un polițist de frontieră. Noua sa peliculă, Holy Spider, este povestea dură a unui criminal în serie care "curăță" orașul sfânt iranian Mashhad de prostituatele de stradă. „Nu îl poți cataloga. Atunci când crezi că l-ai prins într-o definiţie, el își schimbă forma și devine altceva”, a declarat pentru a Agenţia France-Presse producătorul său Jacob Jarek. Abbasi a terminat recent de filmat episoade pentru viitorul serial post-apocaliptic HBO, The Last of Us, bazat pe un joc video. Holy Spider al lui Ali Abbasi reușește în mod ingenios să facă o punte între realismul social și cinematografia de ”consum”, într-un mod care lasă să se înțeleagă că ambele își au rădăcinile într-o zonă similară de autenticitate curajoasă. Această versatilitate defineşte generația sa, spune Jarek. Valul anterior de cineaști nordici, precum von Trier și Thomas Vinterberg, a câștigat faima internațională cu mișcarea Dogma, care a stabilit reguli stricte de filmare menite să asigure un realism frust operelor. Dar noua generație este „mai dispusă să lucreze cu genuri şi să le combine: să facă comedii și lucruri mai ușoare amestecate cu lucruri întunecate”, a mai adăugat Jarek.
Atât filmele lui Abbasi, cât și cele ale lui Saleh, se bazează în mare măsură pe trecutul lor de imigranți. Abbasi a părăsit Teheranul pentru Suedia în 2002 şi s-a stabilit apoi în Danemarca, în timp ce Saleh s-a născut la Stockholm, din mamă suedeză și tată egiptean.
Trecutul lui Saleh a fost esențial pentru realizarea filmului Boy from Heaven, a declarat acesta presei prezente la Cannes: „Cred că există un motiv pentru care o mulțime de regizori au origini imigrante, precum Francis Ford Coppola și Miloš Forman. Ești poziționat în interiorul și în exteriorul a ceva. Într-un fel, acesta este rolul regizorului... să vadă atât asemănările, cât și diferențele”. Boy from Heaven este un thriller întunecat amplasat în Cairo despre un băiat sărac căruia i s-a acordat o bursă la prestigioasa Universitate Al-Azhar, unde se trezește atras într-o luptă brutală pentru putere între elita religioasă și cea politică din Egipt. Faptul de a fi un outsider a fost crucial, a declarat Saleh. „Nimeni nu a mai intrat vreodată în Universitatea Al-Azhar cu o cameră de filmat. Un cineast egiptean ar merge la închisoare dacă ar face-o”, a declarat el pentru AFP. Fost artist de graffiti, Saleh a crescut cu un tată cineast și a lucrat în studioul său de film înainte de a urma cursurile unei școli de artă din Alexandria. Pe lângă faptul că a regizat episoade din serialele cult Westworld și Ray Donovan, filmul său din 2017, The Nile Hilton Incident, care are loc tot la Cairo, a câștigat Marele Premiu al Juriului la Sundance.
Östlund, decanul trioului, cu șase lungmetraje la activ, a adus la Cannes primul său film în limba engleză. Triangle of Sadness este o satiră sălbatică a lumii modei şi a celor bogaţi, dar şi o critică dură la adresa accentului pus de societate pe frumusețe.
La cea de-a 13 ediţie a Les Films de Cannes à Bucarest, va fi reconfirmată nu numai forţa creativă nordică, ci şi cea autohtonă. Festivalul se va deschide cu una dintre cele mai discutate şi mai premiate producţii ale momentului, Metronom.
În timp ce Țiriac și Năstase joacă Finala Cupei Davis împotriva Americii în 1972, doi liceeni se iubesc și scriu scrisori la emisiunea Metronom de la Europa Liberă. Când el primește aprobarea să plece definitiv din țară, împreună cu familia, ei știu că trebuie să se despartă, dar nu se așteptau ca ultimele zile împreună să devină hotărâtoare pentru întreaga lor viață.
Metronom, debutul în lungmetraj de ficțiune al cineastului Alexandru Belc, a câştigat Premiul pentru cel mai bun regizor al secţiunii Un Certain Regard la Cannes, în ovaţiile publicului şi ale criticii. „Acest debut stilizat, lent şi cu o imaginaţie bogată e mult mai mult decât o versiune românească la Romeo şi Julieta”, scrie prestigioasa publicaţie Variety, în timp ce Screen International îl descrie ca „un instantaneu convingător al unor adolescenți aflați în pragul maturității, a căror luptă pentru a-și găsi vocea este împiedicată de autorități - de la părinții îngrijorați, până la securitate - care le suflă în ceafă.” Cei de la Clapper îl consideră chiar „unul dintre cele mai bune filme ale anului” pentru că este o „călătorie emoţională empatică, realizată cu un meşteşug uimitor” în timp ce Disappointment Media ne asigură că „nu e un film pe care să-l uităm prea curând.”
Acest „film sublim de frumos” (The Upcoming) va putea fi văzut în cadrul Les Films de Cannes à Bucarest cu două săptămâni înaintea premierei în cinematografe programată pentru 4 noiembrie.