Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Chipul zvăpăiatului monarh macedonean ni s-a păstrat pe mozaicul descoperit în orașul Pompei, mozaic copiat însă după opera Helenei...
Una dintre cele mai impresionante scene de luptă ale Antichității - înfruntarea dintre Alexandru cel Mare și Darius, la Arbelles, în Asia - a ajuns până la noi doar grație talentului și muncii unei femei, pictorița Helena, cunoscută de scriitorii antici drept fiica lui Timon „Egipteanul” din Alexandria. Să deslușim, dar, istoria acestei artiste prin intermediul alteia, Olga Greceanu, autoarea unui album extraordinar: „Femmes peintres d’autrefois”, publicat prima oară în limba franceză, în anul 1939 (reeditat și completat în 2007 sub titlul „Femei pictore necunoscute” de Editura Idaco). „Helena - consemna Olga Greceanu după îndelungi cercetări în arhivele orașului Napoli - era fiica grecului Timon, care, îndată după cucerirea Egiptului și-a luat reședința în noul oraș Alexandria”. Fără îndoială - specula în continuare Olga Greceanu - că și fiica și-a urmat tatăl în Egipt, la Alexandria, unde a și executat fresca. Acolo a fost descoperită cinci secole mai târziu de împăratul roman Vespasian, în 70 d.Hr., la scurt timp după întoarcerea sa din Iudeea, unde potolise o revoltă”.
Minunea din pardoseală
Ce s-a întâmplat mai departe? Lesne de ghicit. Copleșit de frumusețea și dinamica frescei realizate de Helena, Vespasian a poruncit - cum deseori s-a întâmplat în istoria dictată de cei mai puternici - ca lucrarea să fie „achiziționată” și cărată la Roma, apoi zidită în Templul Păcii pe care-l ridicase cu doar câțiva ani înainte. „Lingușire pentru gustul împăratului sau elan artistic colectiv, cert e că fresca Helenei a fost admirată cu entuziasm în cetatea de pe Tibru - mai nota Olga Greceanu. În acest context, unul dintre cei mai avuți patricieni din Pompei, stăpânul imobilului cunoscut sub numele de Casa cu Fauni, i-a plătit regește pe cei mai iscusiți maeștri ai timpului său pentru a copia pictura în mozaic. Apoi, a poruncit ca acesta să fie așezat ca pardoseală în atriumul din eleganta sa vilă”. Și acolo a rămas până în anul 79, când orașul Pompei a fost acoperit în întregime de cenușa Vezuviului.
Târnăcopul a lovit fix în inimă
Pictura Helenei a supraviețuit mozaicului din Pomei încă o sută de ani, dar în anul 180 d.Hr. un incendiu a înghițit și Templul Păcii din Roma. „Timp de 1630 de ani, nimeni n-a mai pomenit numele pictoriței și asta în ciuda faptului că, în opera lui Pliniu, Helena era menționată amănunțit”, releva Olga Greceanu, artistă talentată, care împreună cu Cecilia Cuțescu Storch a înființat „Asociația femeilor pictore și sculptore”, primul organism de acest gen din România. De remarcat că cei care au efectuat săpăturile la Pompei au lovit cu târnăcopul fix în inima mozaicului ce-l înfățișa pe Alexandru în încleștarea cu Darius. O treime din inestimabila operă s-a pierdut astfel înainte de a fi transportată la Napoli.
Taxa pe misoginism
„Alexandru cel Mare a rămas, izolat, în stânga. După cum știm, nici nu se poate ghici mișcarea calului, dar, așa fărâmițat cum e, mozaicul rămâne punctul luminos și grandios al întregii Antichități. Nicio altă operă nu poate egala copia după fresca Helenei”, opina Olga Greceanu, care nu ezita să taxeze cu acest prilej misoginismul din epocă: „Cei vechi pomenesc de Helene ca autoare a acestei imagini minunate. Nu ea a executat-o în mozaic - e adevărat -, dar poate fi ghicită viziunea compoziției frescei originale doar privind panoul spart descoperit în ruinele de la Pompei. Astăzi, istoricii moderni se fac a nu ști cine e autorul. În catalogul muzeului din Napoli figurează ca opera unui genial artist, dar nu se spune că mozaicul a fost copiat după pictura Helenei, o femeie pictoră care a trăit în Egipt, în vremea lui Alexandru cel Mare, chiar în orașul întemeiat de acesta”. Și o completare-săgeată: „Când am făcut această remarcă profesorului meu, Emile Baerckmans de la Academia de Arte Frumoase din Liège mi-a răspuns: Ce vreți? Ar fi prea frumos pentru o femeie ...”.
Auziți lovirea metalică a lăncilor, nechezatul cailor...
Olga Greceanu nu numai că n-a fost descurajată de răutatea profesorului belgian, ci a și încercat să facă dreptate Helenei. În ziarul „Universul literar” din 11 martie 1939 ea publica o cronică impresionantă în legătură cu fresca din Alexandria care a oferit lumii chipul regelui macedonean: „În anul 1934 eram din nou la Neapole. Am urcat de-a dreptul scara, la etajul întâi, să revăd cu ochi mei mozaicul. Se întindea pe peretele din spate al celei mai mari săli din muzeu. Aproape jumătate e acoperit cu ciment, dar ajunge ca să judeci cealaltă jumătate, unde apare fioros și nenorocit, înnebunitul Darius”.
Antiteză
Mai departe: „Regele Alexandru prins între doi cai puternici cu gâturile întinse, coamele în vânt, ochiul sever; Darius în picioare, în carul său regesc împodobit, cu toată spaima exprimată pe figura lui răvășită, poruncind retragerea cu mâna întinsă, cu bărbia ieșită. Cai înșeuați, cambrați, răsturnați, cu copitele în aer, soldați încremeniți de groază, pregătindu-se pentru fugă; pământul încărcat de arme părăsite, roți sparte, armuri, curele, vârfuri de sulițe”. Impresionantă descriere, nu? Prelungind șederea în fața mozaicului - remarca Olga Greceanu -, o să ajungeți să auziți chiar lovirea metalică a lăncilor, nechezatul cailor. Pe deasupra coamelor armăsarilor, a coifurilor căzute, a sulițelor se ciocnesc fericirea învingătorului și frica învinsului.
Reducerea anecdotei războinice
Imaginea conține, într-adevăr, multă știință estetică și decorativă. Helena - mai aprecia Olga Greceanu - a judecat ca un general, a introdus logica, a creat viață, a disciplinat mișcarea și zgomotul cu precizia unui orator. Operă gândită, afirmativă, universală, durabilă. Ascunde spaima, groaza, reduce anecdota războinică, micșorează decrepitudinea morală și disperarea cu cele mai frumoase tonuri de gri, albastru, ocru, verde deschis. Astfel arătat cel învins, ea îl glorifică reprezentându-l.
Zece milioane de pietre
Mozaicul din Casa Faunului din Pompei, copiat după fresca Helenei din Alexandria, a fost bătut în zece milioane de pietre mici și reprezintă douăzeci și cinci de personaje și doisprezece cai!
Mister
Până astăzi n-a fost descoperită nicio imagine care s-o reprezinte pe Helena din Alexandria, pictorița care a realizat fresca în care apare chipul regelui macedonean Alexandru. Numele ei este menționat însă în operele autorilor Pausanias și Pliniu.
„Helene a exprimat perfecțiunea artei grecești, talentul ei excepțional, știința școlii alexandrine, poezia spațiului și rafinamentul materiei”, Olga Greceanu, pictoriță
Pictorița Helene era fiica grecului Timon, care, îndată după cucerirea Egiptului, și-a luat reședința în noul oraș Alexandria
„În catalogul muzeului din Napoli figurează ca opera unui genial artist, dar nu se spune că mozaicul a fost copiat după pictura Helenei, o femeie pictoră care a trăit în Egipt, în vremea lui Alexandru cel Mare, chiar în orașul întemeiat de acesta”, Olga Greceanu, pictoriță
70 este anul în care împăratul roman Vespasian a descoperit fresca realizată de Helene la Alexandria și a poruncit să fie demontată și cărată la Roma
