Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Pe 22 octombrie 2024, la ora 17.00, Asociația Narative va lansa website-ul www.lumilaintersecții.ro în cadrul unui eveniment public care se va desfășura la Biblioteca Centrală Universitară „Eugen Todoran” din Timișoara. Tot atunci are loc și vernisajul expoziției „Lumi la intersecții. Destine din arhivă” cu lucrări realizate de artista vizuală Renée Renard, precum și vizionarea în premieră a filmului documentar „Lumi la intersecții. Arhivare și proces”, realizat de Maria Năstase și Cinty Ionescu pe parcursul procesului de lucru cu arhiva de istorie orală coordonată de Smaranda Vultur și găzduită de BCUT.
În deschiderea evenimentului vor lua cuvântul prof. univ. dr. Vasile Docea, istoric și directorul general al Bibliotecii Centrale Universitare „Eugen Todoran” din Timișoara, alături de conf. dr. Smaranda Vultur și lect. dr. Nicoleta Mușat.
În perioada 16 octombrie - 1 noiembrie 2024 au loc mai multe ateliere adresate studenților timișoreni, dar și publicului larg, ateliere care abordează atât teoretic, cât și practic istoria orală, elemente de utilizare a patrimoniului, cursuri de educație interculturală.
Atelierele vor avea loc la sediul Universității de Vest din Timișoara și la sediul Bibliotecii Centrale Universitare „Eugen Todoran” din Timișoara și vor fi susținute de lect. dr. Roxana Rogobete, lect. dr. Ștefana Ciortea (alături de conf. dr. Smaranda Vultur și Melania Cincea), prof. univ. dr. Alin Gavreliuc, prof. univ. dr. Vasile Docea, prof. univ. dr. Adriana Babeți și dr. Corina Răceanu. Artistele din cadrul proiectului, Cinty Ionescu, Maria Năstase și Renée Renard, vor avea o întâlnire cu publicul la Scena (Piața Traian din Timișoara), în cadrul unui Artist Talk pe tema lucrului cu arhiva în practica artistică.
Despre proiect
Proiectul „Lumi la intersecții”, demarat de Asociația Narative în luna iulie a acestui an, și co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național își propune valorificarea arhivei de istorie orală găzduite de Biblioteca Centrală Universitară „Eugen Todoran” din Timișoara – partenerul principal al proiectului - și pornește de la o selecție de interviuri cu 50 de persoane din zona Banatului pe tema „povestea vieții”, realizate începând cu anii 1990 și până în zilele noastre, coordonate de conf. dr. Smaranda Vultur, scriitoare și cercetătoare în domeniul istoriei orale, al antropologiei culturale şi al memoriei.
Activitățile proiectului „Lumi la intersecții” au inclus un proces de cercetare calitativă și laboratoare de lucru pe marginea temelor reieșite din studierea arhivei, lansarea unui website dedicat, crearea unui film documentar și realizarea unor lucrări de artă cu focus pe arhivă. Proiectul este inițiat și coordonat de artista multimedia Cinty Ionescu, iar arhiva este coordonată de scriitoarea și cercetătoarea Smaranda Vultur.
Citește pe Antena3.ro
O parte din temele reieșite din parcurgerea interviurilor în etapa de cercetare abordează deportarea, cele două războaie mondiale, relațiile de familie, migrația, alteritatea, istoria locală, precum și emoțiile rememorării unor momente prețioase din istoria personală a bănățenilor intervievați.
Proiectul „Lumi la intersecții” se întâlnește cu arta new media prin intermediul „Ne/Re-văzut”, un alt proiect inițiat de Cinty Ionescu și Asociația Narative și desfășurat în spații publice din Timișoara până la sfârșitul lunii octombrie, proiect care valorifică părți de patrimoniu mai puțin vizibile publicului larg prin utilizarea realității augmentate. Astfel, două dintre poveștile de viață din arhiva proiectului „Lumi la intersecții” vor fi evidențiate prin interpretarea lor în instalații 3D care folosesc animații și realitatea augmentată. Echipa interdisciplinară a proiectului „Ne/Re-văzut”, formată din Cinty Ionescu, Ioana Nicoară și Makunouchi Bento (Valentin Toma și Felix Petrescu), va prezenta o serie de instalații digitale, alcătuite din sunet, imagine și animație, prin care istoriile personale și memoria colectivă - parte a patrimoniului cultural imaterial al Timișoarei - vor fi transpuse în lucrări de artă.
Despre procesul de lucru
„Selecţia celor 50 de interviuri şi a fotografiilor care le însoţesc pe platforma digitală a proiectului Lumi la intersecții are ca sursă o arhivă mai mare, constituită într-o perioadă lungă de timp şi în contexte diferite. Ele au fost alese astfel încât să fie tot atâtea porţi de pătrundere spre o lume care îmbină memoria cu imaginarul ei, viaţa trăită cu mărturia, omul cu pasiunile şi pătimirile lui în confruntare cu istoria. Dacă şi vizitatorii site-ului vor şti să respecte şi să înţeleagă aceste decalaje temporale şi generaţionale, ne vom îmbogăţi cu sensuri sporite şi înmulţite. Nu vom atinge adevărul din trecut sau de azi, ci vom tatona perspective, posibilităţi ale lui. Ne vom lăsa ghidaţi de cei care au selectat temele şi indicii pe trasee inedite, sau vom inventa alte unghiuri de lectură şi ascultare în urma lor. Cu condiţia de a nu reduce imaginea din oglinda trecutului la propria noastră imagine.” Conf. dr. Smaranda Vultur, coordonatoarea arhivei de lucru.
„Speranța și dorința de la care am pornit acest proiect au fost de a propune un dialog despre evenimente și cutume ale istoriei recente, despre cultură și mentalități în tranziție și mai ales despre maniera în care ne intersectăm cu alte lumi în ansamblul societal, în general, și în comunitate, în particular.“ Cinty Ionescu, artistă multimedia și coordonatoarea proiectului.
„Lucrările realizate pentru Lumi la intersecții continuă demersul legat de microistoriile individuale, început deja în 2013, odată cu descifrarea poveștilor din propria mea familie. Accesul la fotografiile din colecția de istorie orală a arhivei BCUT a constituit un minunat prilej să descopăr și să rezonez cu poveștile de viață ale celor intervievați și să particip activ la acest amplu proces de valorizare a memoriei. Îmi doresc ca lucrările mele să devină un translator emoțional suficient de puternic încât să stimuleze publicul să pornească în descoperirea propriilor povești de familie, pentru că aripile ne cresc doar atunci când ne cunoaștem rădăcinile.” Renée Renard, artistă vizuală, care a realizat o serie de lucrări inspirate de arhiva proiectului.
„Culisele procesului de cercetare sunt adesea invizibile. Pentru mine, această parte este cea mai interesantă, din punctul de vedere al documentării, pentru că munca într-o echipă interdisciplinară, cu experiențe diferite, generează discuții extrem de relevante, atât despre temele care se desprind din cercetarea arhivei, cât și despre considerentele etice care stau, de fapt, la baza lucrului cu materiale de arhivă.” Maria Năstase, antropologă vizuală, coautoare a filmului documentar „Lumi la intersecții. Arhivare și proces”.
Despre arhivă
Materialele de arhivă din cadrul proiectului fac parte din fondul de colecții speciale al Bibliotecii Centrale Universitare „Eugen Todoran” din Timișoara și reprezintă o colecție de aproximativ 400 de interviuri cu povestiri de viață, coordonată de conf. dr. Smaranda Vultur în cadrul Grupului de Istorie Orală și Antropologie Culturală de la Fundația A Treia Europă. Această arhivă pune în valoare o memorie locală sau regională, o memorie generațională, o memorie a evenimentelor, dar și o activitate de teren care a permis cunoașterea directă dintre martori și cei care i-au intervievat, explorarea unor memorii familiale, descoperirea sau redescoperirea unui trecut parțial sau total necunoscut. Arhiva reunește mărturii în formă audio și scrisă, fotografii, documente, cărți sau fragmente de texte literare în format electronic, bibliografii, propunând o bază de documentare și informare pe diverse teme sau evenimente istorice.
Despre organizator
Asociația Narative este o platformă de expresie și experiment, de dezvoltare și susținere pentru artiști și proiecte care îmbină limbaje creative variate, înființată în 2024. Membrii fondatori sunt: artista video Cinty Ionescu, dramaturgul Peca Ștefan și actorul și dramaturgul Laurențiu Bănescu. Manifestul asociației: „Ne preocupă zona de intersecție a artelor cu domenii de activitate conexe, integrarea elementelor de cercetare și educație și interesul actorilor culturali de a stabili relații cu comunitățile unde activează. Printre principiile directoare ale asociației se regăsesc curiozitatea de explorare și tendința de prioritizare a procesului creativ, suscitarea spiritului critic în contextul libertății creației, promovarea dialogului dintre puncte de vedere și narațiuni sociale diferite, precum și coagularea de comunități creative.”
