Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Cei doi violoniști vor cânta pe două dintre cele mai valoroase viori care i-au aparținut compozitorului, puse la dispoziție de Muzeul Național „George Enescu”, în al cărui patrimoniu se află: Gabriel Croitoru, pe celebra vioară Guarneri del Gesù, supranumită Catedrala, iar Simina Croitoru, pe vioara Paul Kaul, creată special pentru compozitorul român. Simina Croitoru este posesoarea unei tehnici deosebite, precum și a unei abilități ieșite din comun de a se adapta și "a simți" modul în care pot fi făcute să sune la adevărata valoare chiar și cele mai dificile instrumente, precum această vioară cu dimensiuni mai mari decât cele obișnuite.
Cei doi violoniști vor fi însoțiți pe scenă de pianistul Horia Mihail, alături de care violonistul Gabriel Croitoru a început turneul acum peste un deceniu: Sunt extrem de entuziasmat că voi urca pe scena Sălii Radio alături de talentații violoniști Simina Croitoru și Gabriel Croitoru. Va fi un concert de excepție, ce încheie ediția din acest an a Turneului ”Vioara lui Enescu”. Îi invit cu căldură pe toți cei care cunosc această poveste să ne fie alături în această seară, unde sunetele pianului se vor îmbina din nou cu fascinantele sonorităţi ale viorilor lui Enescu. Promitem să îi ducem într-o călătorie muzicală plină de emoție, spune pianistul Horia Mihail.
Ediția din acest an a Turneului național ”Vioara lui Enescu” a avut în program recitaluri la Iași, Deva, Brașov, București, dar și în satele Gugești din Vrancea și Petriș din Arad.
Programul de la Sala Radio cuprinde exclusiv duete violonistice, cei doi interpreţi aflându-se în permanenţă pe scenă împreună, acompaniaţi la pian de Horia Mihail, seara cuprinzând lucrări sau aranjamente semnate de Dmitri Șostakovici şi de prea puţin cunoscuţii Nicolas Louis, Hubert Bauersachs, Edmund von Weber, Carl Kämmerer sau Moritz Moszkowski.
PROGRAM VIOARA LUI ENESCU 2023
Săli de concert - oraşe
GABRIEL CROITORU – vioara Guarneri del Gesu “Catedrala”
SIMINA CROITORU - vioara Paul Kaul
HORIA MIHAIL - pian
Dmitri Șostakovici - 5 piese pentru două viori și pian
Nicolas Louis - Fantaisie brillante (L’Amitié) pentru două viori și pian, op. 140
Hubert Bauersachs - Liebeslied pentru două viori și pian, în sol major, op. 29
Edmund von Weber - Trio sur "La gazza ladra" pentru două viori și pian, în re major, op. 3
Carl Kämmerer - Ländler pentru două viori și pian
Moritz Moszkowski - Suita pentru două viori și pian, op. 71
VIOARA LUI ENESCU la sate 2023
GABRIEL CROITORU – vioara Guarneri del Gesu “Catedrala”
SIMINA CROITORU - vioara Paul Kaul
G. Enescu : Lăutarul
J. Halvorsen: Capriciu de concert pe teme norvegiene
A. Igudesman - Tangouri și Valsuri
C. Gardel: La Cumparsita, El dia que me quieras
I. Frolov: Divertimento
ITINERAR VIOARA LUI ENESCU 2023
17 noiembrie, ora 12.30 - comuna Petriş, jud. Arad
17 noiembrie, ora 19 - Deva, Sala Pro Arte
18 noiembrie, ora 19 - Braşov, Sala Patria
21 noiembrie, ora 19 - Bucureşti, Sala Radio
BIOGRAFII
Simina Croitoru a început studiul instrumentului la cinci ani, cu mama sa, Ioana Croitoru. A lucrat cu Gabriel Croitoru, la clasa căruia s-a perfecționat în ciclul de licență și în cel de master la Universitatea Națională de Muzică din București, iar în anul 2020 a obținut titlul de doctor în muzică. A câștigat importante premii la competiții naționale și internaționale și a susținut numeroase concerte în compania tuturor filarmonicilor din țară, dar și alături de orchestre simfonice din străinătate (Austria, Germania, Finlanda, Mexic, China, etc. Din anul 2016 și-a început cariera didactică în cadrul Universității Naționale de Muzică din București.
Gabriel Croitoru este violonistul care a câștigat prin concurs, în anul 2008, privilegiul de a cânta pe vioara Guarneri del Gesu supranumită „Catedrala”, pe care a cântat George Enescu (instrument pus la dispoziție și aflându-se în patrimoniul Muzeului Naţional „George Enescu”). Este solist concertist al Orchestrelor și Corurilor Radio România, solist concertist al Filarmonicii „Paul Constantinescu” din Ploiești (din anul 1987), membru (vioara I) al Cvartetului de Stat „Transilvan” al Filarmonicii „Transilvania” din Cluj-Napoca, profesor universitar dr. la Universitatea Naţională de Muzică București.
POVESTEA VIORILOR
George Enescu a renunțat la Stradivarius, cerând fraților lutieri Silvestre, să-i facă rost de un Guarneri del Gesù. Curând, Enescu a reușit să obțină o vioară Guarneri – format mare, pe care l-a folosit și Paganini – exemplar strălucit ca sonoritate pe care maestrul român a cântat în perioada sa de maturitate artistică. Fabricată în anul 1731, de Bartolomeo Giuseppe Antonio Guarneri (1698 – 1744), cunoscut şi sub numele del Gesù, unul dintre cei mai însemnaţi lutieri cremonezi, vioara, denumită şi Catedrala, este, desigur, o piesă extrem de valoroasă. În interior, aceasta are o inscripţie în limba latină: Guarnerius fecit/ Cremonae anno17 – IHS.
După 1930, la Paris, George Enescu îl cunoaşte pe Paul Kaul, lutier francez care îi confecţionează o vioară admirabilă din punct de vedere al sunetului, dar şi al construcţiei. Maestrul este foarte mulţumit, afirmând că „e ceva mai mare şi mai uşoară pentru forţa mea”. În patrimoniul Muzeului George Enescu, există două asemenea instrumente, dintre care una poartă inscripţia Paul Kaul, Paris, 1931. ”J’ai cree ce modele specialement pour Georges Enesco.” Aceasta, denumită Modelul George Enescu a fost creată ca vioară personalizată, pornind de la dimensiunile si formatul mâinii stângi a destinatarului instrumentului. George Enescu, vorbind despre despre viorile lui Paul Kaul, spunea: „Aflându-mă la Paris, m-am adresat lui Paul Kaul și i-am cerut să-mi facă o violină mai mare. Instrumentul ivit, mai mare ca celelalte, printr-un miracol – știința lui și ceva din hazard – a sunat ca o violină matură. (…) Unii cred că-i violină veche” (reprodus din volumul Interviuri George Enescu. Ediţie îngrijită de Laura Manolache, Bucureşti, Editura Muzicală, 2005, p. 346)
În turneele din SUA și Canada (1923-1939), Enescu a concertat numai pe viorile Paul Kaul și Guarneri del Gesù. „Vioara tenor” (cum a denumit-o Paul Kaul), cu sunetul ei strălucitor și viguros, rezultat al mâinii enesciene, i-a adus lutierului din Nantes comenzi uriașe, cărora cu greu le-a făcut față până la sfârșitul vieții.
