Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Seful necontestat al scolii muzicale clujene, SIGISMUND TODUTA (1908-1991) si-a facut studiile la Cluj si le-a desavarsit la Roma, la Academia Santa Cecilia. Simfonist de mare anvergura, S. Toduta a fost la randul sau fondator de scoala, formand multe generatii de discipoli in cei peste 40 de ani cat a predat la Academia de muzica din Cluj.
Primul sau Concert pentru orchestra de coarde (a scris patru) dateaza din anul 1951 si e conceput in spiritul concertului grosso baroc, in care un mic grup, concertino dialogheaza cu ansamblul orchestrei. Tematica este de factura folclorica, tema principala a introducerii lente (comuna cu a allegro-ului urmator) – din care deriva apoi si temele partii lente si ale fi nalului – fi ind o melodie populara
autentica.
Compusa in 1954, Serenada de LEONARD BERNSTEIN (1918-1990) se numara printre lucrarile de succes ale autorului. Desi vioara solista detine un rol de prim plan, compozitorul a preferat sa evite titulatura pompoasa de "concert", lucrarea fi ind o succesiune de portrete muzicale, inspirate de personajele celebrului dialog platonician in care se dezbate tema dragostei. Portretele sunt puternic individualizate si contrastante, dominate totusi de un sufl u liric de mare caldura, asa cum o cere de altfel si subiectul.
Lucrarea are cinci parti, prima si ultima evocand cate doua personaje: in Partea I, Phaedrus – Pausanias (Lento – Allegro), introducerea lenta este urmata de o forma de sonata foarte libera. Partea a II-a il vizeaza pe Aristophan
(Allegretto) dar intr-o inedita ipostaza lirica si spititualizata. Partea a III-a, Eryximachus (Presto) este scherzo-ul lucrarii. Personajul este un medic plin de sine si afectat de… sughit. Agathon, eroul partii a IV-a (Adagio) era gazda reuniunii. Bernstein i-a dedicat cea mai lirica dintre miscarile Serenadei. Finalul ii aduce in scena pe Socrate si pe Alcibiade (Molto tenuto – Allegro molto vivace) reunind lirismul cu exuberanta si incheind lucrarea intr-o nota sarbatoreasca.
Compozitorul si violonistul BORIS DUBOSARSCHI s-a nascut in anul 1947 la Bender, in Repu-blica Moldova. Si-a inceput activitatea ca violonist in orchestra simfonica si in cvartetul de coarde ale Radioteleviziunii Moldovenesti. Este dirijorul ansamblului Violonistele Moldovei si preda la Academia de muzica din Chisinau. Bogata sa creatie, cuprinzand lucrari simfonice, camerale si vocale, imbratiseaza o vasta paleta stilistica ce merge de la melodica de tip folcloric din primele sale piese la indraznelile melodice si armonice ale compozitorilor secolului XX. Simfonia camerala dateaza din 1978. Dupa cum reiese chiar din titlu, lucrarea se bazeaza – asemenea Concertului de Toduta – pe acelasi principiu al concertului grosso de confruntare intre grupul concertino si tutti.
Compozitorul si violonistul BORIS DUBOSARSCHI s-a nascut in anul 1947 la Bender, in Repu-blica Moldova. Si-a inceput activitatea ca violonist in orchestra simfonica si in cvartetul de coarde ale Radioteleviziunii Moldovenesti. Este dirijorul ansamblului Violonistele Moldovei si preda la Academia de muzica din Chisinau. Bogata sa creatie, cuprinzand lucrari simfonice, camerale si vocale, imbratiseaza o vasta paleta stilistica ce merge de la melodica de tip folcloric din primele sale piese la indraznelile melodice si armonice ale compozitorilor secolului XX. Simfonia camerala dateaza din 1978. Dupa cum reiese chiar din titlu, lucrarea se bazeaza – asemenea Concertului de Toduta – pe acelasi principiu al concertului grosso de confruntare intre grupul concertino si tutti.
Nascut in Romania, CRISTIAN FLOREA a fost considerat de la primele sale aparitii in public un mare talent muzical, fapt confi rmat ulterior si de premiile pe care le-a obtinut la compe
