Skin: "Clit-rockul e opusul cock-rockului"

Una dintre cele mai mari voci feminine din istoria rockului aparţine lui Deborah Anne Dyer, cunoscută sub numele de Skin, solista grupului britanic Skunk Anansie. Cu sprijinul Nova Music-Sony/ BMG, ea a acordat un interviu, în exclusivitate, Jurnalului Naţional. În ciuda unei imagini care, aparent, îţi provoacă fiori, la telefon Skin are o voce caldă şi pare mai degrabă o femeie deosebit de sensibilă.

Jurnalul Naţional: După concertele de anul trecut, ce veţi face în 2010 ? Turneu în SUA, în Europa ?
Skin: Nu vom pleca în nici un turneu până nu e gata noul album.

Pe discul Best Of din 2009 aveţi trei piese noi, dar albumul când va fi gata?
Noi vom face tot posibilul să terminăm albumul în acest an, dar e foarte mult de lucru şi, cel mai sigur , va fi gata spre sfârşitul lui 2010.

Spuneai, la un moment dat, ca Skunk Anansie cântă clit-rock, acum, despre ce rock e vorba?
Clit-rock a fost o glumă, nu era nici stil muzical, nici mişcare, nici altceva de genul ăsta. Noi ne-am distrat pentru că gândeam că e ceva opus
cock-roc-ului.

În noul single, "Because of You", un bărbat te face să suferi... spune-mi cine e, şi-l strâng de gât!
Oh, nu, nu e cazul! Nu e vorba despre o persoană anume, era vorba despre o situaţie în care mă aflam... Era vorba despre acele gânduri ideale ale oamenilor care, după ce au fost implicaţi într-o relaţie care nu a funcţionat, cred că aşa trebuia să se întâmple. Cred că voi fi singură vreme îndelungată, am acest presentiment.

La mijlocul anilor '90 aţi fost grupul nr. 1 în Anglia şi de atunci nimeni nu a reuşit să cânte ca voi. Dintre noile trupe, îţi place cineva anume?
Da, sunt mai multe, îmi place foarte mult Noisette (mai mult primul album decât al doilea), îmi place de asemenea "Band of Skulls", un grup într-adevăr foarte bun. Nu cred că cineva ar putea "suna" ca Skunk Anansie, în acelaşi fel în care nimeni nu e ca Led Zeppelin sau The Police. Noi avem o exprimare muzicală proprie.

Mi se pare mie sau noile piese Skunk Anansie sunt mai pop?
Nu cred că "Because of You" sau "Squander" reprezintă intenţia noastră de a interpreta piese rock inovatoare, dar, oricum, noi, deşi avem o structură rock, am avut întotdeauna câteva piese pop şi piese rock. Atunci când compui cântecele, nu ştii în ce se vor transforma. Nu ştii dacă iese ceva exploziv sau ceva mai pop. Trecem prin stări diferite şi avem personalităţi diferite, suntem deosebiţi unii faţă de ceilalaţi.

Ce soliste din "noul val" îţi plac?
Îmi plac foarte mult Beth Ditto de la Gossip, Emma Richardson de la Band of Skulls, Sabina de la Holy Moses. Sunt într-adevăr foarte bune.

Ce părere ai de controversata Amy Whinehouse?
Nu o cunosc, am citit despre ea, dar nu ştiu dacă să cred sau să nu cred ce scriu ziarele.

E posibil un concert Skunk Anansie în România?
Sper asta, ar fi grozav, nu-i aşa? Dar mai întâi vom merge la câteva festivaluri şi turneul va fi spre sfârşitul anului, sper.

Şase ani
La mijlocul anilor '90, când toate interpretele de culoare din lume cântau soul sau dance, Skin a ales heavy rockul. În 1995 a devenit solistă la Skunk Anansie, ajunsă în topul formaţiilor britanice. Până în 2000, grupul a înregistrat trei albume de studio vândute în peste cinci milioane de exemplare: "Paranoid And Sunburnt" - 1995, "Stoosh" - 1996, "Post-Orgasmic Chill" - 1999. Tot în 1999, Skunk Anansie este desemnat headliner la Glastonbury, cel mai prestigios festival din lume. Piese precum "Charlie Big Potato", "Hedonism (Just Because You Feel Good)" sau "Weak As I Am" devin "imnuri" în Marea Britanie. Şi la fel ca un meteorit strălucitor, care arde până la autodistrugere, Skunk Anansie se autodizolvă. Skin începe o carieră solistică, înregistrează albumele "Fleshwounds" - 2003 şi "Fake Chemical State" - 2006, pe care le promovează în turnee în cluburi. Mai mult, ea debutează ca DJ, declarând că adoră să "combine" diverse muzici. Nici colegii de formaţie nu se lasă mai prejos, realizând diferite proiecte individuale. În aprilie trecut, clubul londonez Water Rats găzduieşte două concerte cu grupul S.C.A.M., adică Skin - voce, Cass - bass, Ace - chitară, Mark - tobe, adică... Skunk Anansie sub pseudonim. În noiembrie trecut apare "Smashes and Trashes", un album gen Greatest Hits, ce conţine şi trei piese noi, "Tear the Place Up", "Because of You" şi "Squander". Urmează un turneu european, cu cele mai multe concerte în Marea Britanie, dar şi în Belgia, Portugalia, Spania, Germania, Italia, Austria, Elveţia şi Franţa.