Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
„Avocat îndepărtat din barou în anii stalinismului, Radu Albala a lucrat o vreme ca bibliotecar la fondul de limbi clasice al Academiei Române. Ajunge, apoi, redactor la ESPLA, apoi la Litera, singura din România comunistă care funcționa în regie proprie. Pasiunea de arhivar al trecutului (clasicist, editor, colecționar etc.) nu l-a părăsit de fapt niciodată. Unii au văzut în ea o fugă programatică din prezent. Debutează editorial târziu, în 1962, cu două cărți: o bună biografie romanțată a lui Antim Ivireanul (Antim Ivireanul și vremea lui), cu reconstituiri de epocă documentate, meșteșugit scrise. Și o antologie - încă tributară presiunii realismului socialist, dar relevantă - Bucureștii în literatură”, opina istoricul literar Paul Cernat în ochiul unui crochiu deschis asupra lui Radu Albala.
Debut la 12 ani
„Anterior - a urmat Cernat -, Albala tradusese din latinește Viața lui Constantin Cantemir, zis cel Bătrân (1960), urmată de culegerea Proză istorică latină. Va recidiva ca traducător cu titluri uneori incitante din (mai ales) literaturile franceză și rusă. A fost și un competent îngrijitor de ediții din Anton Pann (1963, împreună cu Iancu Fisher și un studiu introductiv de Paul Cornea - fost coleg de clasă cu el și autor, în același an, al unei monografii de referință, elogiate de Arghezi) și din Gh. Sion (1956). Ca scriitor «beletrist», a debutat la doar 12 ani cu un poem în revista Liceului Mihai Eminescu. Primul volum (Desculțe) îi va apărea însă abia în 1984”.
Pe urmele „Desculțelor”
În completare: „Autorul s-a specializat exclusiv în povestiri de atmosferă fabulos-estetizantă, evocând dichisit mediile unui București «matein», crepuscular și nocturn, populat de femei fatale. Seria «desculțelor» (ironie subtilă la adresa lui Z. Stancu?) va continua cu Făpturile paradisului (Desculțe vechi și noi) din 1987 și se încheie en beaute cu Femeia de la miezul nopții și alte povestiri desculțe, apărut în chiar anul morții (1994)”.
Continuare a romanului Sub pecetea tainei
În final: „Una dintre ele - În deal, pe Militari, continuă incitant «neterminatul» Sub pecetea tainei (n.r. - roman nefinalizat al lui Mateiu Caragiale), pornind de la partea a treia a acestuia, cea cu «hoții de giuvaiericale». A apărut și în ediția din același an 1994 a lui Marian Papahagi, alături de o altă continuare, semnată de Eugen Bălan. Dandy modern steril literar ca și modelul său, Albala a stimulat imaginația literară a confraților (de la George Bălăiță, care l-a valorificat onomastic în romanul Lumea în două zile, la Radu Cosașu). Un artist adevărat și o figură atipică”.
30 de ani s-au împlinit în 30 mai 2024 de la moartea lui Radu Albala
„Radu Albala s-a specializat exclusiv în povestiri de atmosferă fabulos-estetizantă, evocând dichisit mediile unui București «matein», crepuscular și nocturn, populat de femei fatale”, Paul Cernat, istoric literar
„Dandy modern steril literar ca și modelul său, Albala a stimulat imaginația literară a confraților (de la George Bălăiță, la Radu Cosașu)”, Paul Cernat, istoric literar
