Mătuşă pe bune!

Şerban Pavlu i-a fost partener de scenă Tamarei Buciuceanu-Botez în piesele "Nepotul" şi "Mamouret". Două experienţe memorabile despre care ne-a povestit cu încântare.

Actorul îi admiră marii doamne a scenei româneşti atât talentul extraordinar şi firescul cu care îl etalează, cât şi energia debordantă din viaţa de zi cu zi.

NEPOTUL. Şerban Pavlu povesteşte: "Pe Tamara Buciuceanu-Botez am cunoscut-o personal la repetiţiile piesei «Nepotul». Regizorul Horaţiu Mălăele îmi spusese că ne vom întâlni peste câteva zile şi ne-am întâlnit, într-adevăr, la Teatrul de Comedie, într-o sală de lectură. Eram obişnuit cu procedura, cu repetiţiile, dar de data asta a fost mai deosebit, fiind o piesă cu două personaje, eram doar noi şi Horaţiu. Am constatat că este o persoană destul de timidă, de altfel ceva caracteristic pentru actorii extrem de populari şi vulcanici pe scenă. Doamna Tamara a fost extrem de oficială la început din cauza asta, iar eu destul de condescendent. Însă când am început să citim textul, care de multe ori conţine nişte lucruri foarte nepoliticoase, a fost foarte ciudat... Piesa ne-a adus în situaţii foarte explozive, care după toată politeţea noastră de început au venit ca o avalanşă. Există mulţi actori în vârstă cu o experienţă fantastică, dar care nu comunică şi care se închid, iar lucrul devine mai greu atunci. La doamna Tamara bariera asta a căzut foarte repede, nu mă duceam la repetiţii din obligaţie, ci de plăcere. M-am simţit absolut liber şi natural, poate mai bine decât cu mulţi colegi mai tineri. A existat o perioadă de lucru, de căutare, dar după ce am jucat de câteva ori, spectacolul a fost pentru mine un fel de relaxare, mă duceam bucuros la spectaol. În piesă, nepotul vine la această mătuşă a lui şi se întâmplă totul într-o singură unitate de timp. La un moment dat i-am şi spus: «Doamna Tamara, parcă vin în vizită la dumneavoastră, nu la spectacol!». A fost un prilej pentru mine s-o cunosc şi ca om. S-a întâmplat să jucăm foarte mult şi în ţară, plecam o zi sau două, piesa se juca în săli de trei-patru ori mai mari decât cea de la Teatrul de Comedie. Şi în turneu se joacă cu o minimă plantaţie de decor şi ai oarecum emoţii, te întrebi cum o să fie, cum o să iasă? Dar a fost un succes enorm peste tot, asta şi pentru popularitatea de care se bucură doamna Tamara Buciuceanu-Botez. Peste tot oamenii umpleau sala, stăteau şi în picioare".

EXPLOZIA DE ENERGIE. Şerban Pavlu spune că a avut numai de câştigat din colaborarea cu marea actriţă: "Am putut să urmăresc cum un mare actor îşi construieşte rolul în fiecare seară, ca şi cum ar fi jucat în faţa unor oameni care o vedeau prima oară. Şi am văzut grija asta, emoţiile ei legate de faptul că acolo veneau 700 de oameni care cumpăraseră bilet şi lucrurile nu se puteau desfăşura oricum. Oamenii o iubeau oricum, dar ea îşi punea problema ca şi cum ar fi fost primul spectacol. Mi-a demonstrat că profesionalismul începe cu lucrurile acestea mici, începând cu calcularea orei la care mănânci înainte de fiecare spectacol, până la grija pentru orice detaliu. Alt lucru care m-a impresioant la ea a fost explozia de energie care nu ştiu de unde vine. Dacă ar fi aşa plină de energie pe scenă şi la sfârşit ar trebui să o iei cu targa ar fi fost altceva, dar ea este aşa şi după spectacol, în orice moment al zilei. Este amuzantă şi chiar dacă nu doarme tot este în priză. Îmi amintesc cum era în deplasare: plecam la drum, conduceam eu, ajungeam acolo, se pregătea de spectacol, jucam şi, ca să nu mai pierdem o noapte, plecam mai departe după spectacol. Şi pe la 3 dimineaţa, tot doamna Tamara era cea care ţinea atmosfera, eu eram mai căzut... Nu e uşor pentru oricine, dar pentru dânsa care aniversează 80 de ani e ceva absolut uimitor!"

Uimitoare este doamna Tamara Buciuceanu-Botez şi în rolul din "Mamouret" de la Teatrul Bulandra, alături de care Şerban a jucat din nou. Interesant i s-a părut cum a reuşit să transforme o piesă altfel romanţioasă, mai uşurică, în ceva absolut strălucitor prin talentul ei. Toate cunoştinţele au apelat la Şerban să le facă rost de bilete la piesa aceasta, indiferent când, dar numai să o vadă pe fantastica Tamara!

"Nu m-am simţit niciodată pus în umbră de doamna Tamara, dimpotrivă, după primele spectacole, ping-pong-ul ăsta de replici devenea aproape o improvizaţie. În construirea unui rol are acea intuiţie care vine tot din talent. Mi-a dat tot felul de sfaturi, unele legate de tehnica actoricească pură, altele de carieră", a mai spus actorul. Şerban Pavlu o consideră un fenomen, prin cele două cariere: opereta în primii ani şi teatrul mai pe urmă, ambele făcute la superlativ.