x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Editoriale 2004: Căuta mulţimile; 2010: Îl caută mulţimea

2004: Căuta mulţimile; 2010: Îl caută mulţimea

de Dan Constantin    |    01 Oct 2010   •   00:00
2004: Căuta mulţimile; 2010: Îl caută mulţimea

Toamna protestelor arată în primul rând cât de mult s-a îndepărtat Pu­terea de România. Ţara simte pe propria-i piele eşecul regimului Băsescu, în­ţepenit într-o politică de austeritate draconică. Zecile de mii de oa­meni care ies la manifestaţiile de pro­test sunt doar vârful aisbergului. Ne­mul­ţumirea porneşte de la talpa ţării şi se opreşte în vârful piramidei so­ci­a­le.

Am spus sociale, şi nu politice, pen­tru că instituţiile politice, parti­de­le sunt, în multe cazuri, cu paşi mulţi în urma majorităţii tăcute. Chiar în condiţiile radicalizării mişcărilor so­ci­a­le sunt voci în partide - inclusiv din Opoziţie - care speră în rez­ol­va­rea de la sine a schimbării atât de ne­cesare. Există riscul ca acest vârf al pro­testelor stradale să fie ratat de po­li­­ti­cienii Opoziţiei, unii surprinzător de indecişi, cu mesaje confuze, care de­­zamăgesc populaţia nemulţumită pro­­fund de curba de sacrificiu la care este supusă.

Cum să perceapă pen­sio­­­narii, profesorii, medicii, poliţiştii aceste şovăieli vizibile, glumiţele şi să­geţile pe care şi le trimit politicienii în­­tre ei. Băsescu are o capacitate de dez­­binare recunoscută şi bine exersa­tă de-a lungul carierei lui politice. El a reuşit - evident în conspiraţie cu o echipă restrânsă - să arunce în aer gu­­ver­ne, să spargă coaliţii, să dizolve pla­nuri ale Opoziţiei. Această armă fo­­lo­sită excesiv are însă şi riscuri pentru marele combinator. Băsescu a de­ve­­nit previzibil şi a pierdut un factor esen­ţial al acestei gherile: surpriza. Epi­­sodul mazilirii lui Blaga era de mult previzibil şi folosirea a două şepci aruncate în curte la Cotroceni ca protest arată sărăcie de imaginaţie.

Pentru a clama lozinca lui Stalin - „Ţa­ra, în pericol" - El lidero minimo avea nevoie de mai mult decât şepci şi imagini trucate cu pistoale în toc. A dat drumul la trompetele piticilor care au decretat că Blaga a condus o lo­vi­­tu­ră de stat (!!). Nebunia propa­gan­dei de la Cotroceni pare să fi sărit gardul Palatului, în stradă, şi merge tip­til, insinuându-se pe Calea Victoriei.

Mitingul ajuns la poarta Pre­şe­dinţiei l-a înspăimântat de moarte pe ocupantul postului. Pur şi simplu a dispărut de la locul de muncă, fără a putea spune unde a fost. Luându-l în serios, i-am putea cere să-şi taie leafa pentru ziua de 24 septembrie. Mulţimea l-a căutat, a dorit un dialog cu Preşedintele, dar cererea a fost re­fu­za­tă de omul politic care, până nu de­­mult, tânjea la contactul cu „po­po­rul". Acum poporul nu-l prea mai vrea, iar sloganul „Ieşi afară, javră or­­dinară!" va deveni un hit pentru re­fe­rendumul de suspendare, dacă se va ajunge la el.
Când conducătorii se tem să iasă în mulţime şi nu mai pot suporta flu­ie­ră­turile, înseamnă că au piedut partida.

Populaţia nu mai suportă regimul Băsescu, iată realitatea la care clasa politică urmează să-şi raporteze acţiunile.
Băsescu Traian are de partea lui tot mai puţini susţinători - o do­ve­desc son­dajele şi luările de poziţie tot mai ane­mice ale vocilor cu pres­ta­nţă din PDL. Majoritatea guvernamentală scâr­ţâie, serviciile cârtesc, Po­liţia îl dezavuează la scenă des­chi­să. Ru­pe­rea şandramalei construi­te pe in­te­re­se de grup, având ca liant fri­ca de a pierde puterea şi spaima de a ieşi la i­vea­lă mizeria unor afaceri - Hayssam, Doi şi un sfert, arestarea unor adversari - nu poate întârzia. Dan Voi­cu­les­cu a propus un calendar logic al sfâr­şitului regimului Băsescu. El ur­mează paşii constituţionali care sunt aşteptaţi cu speranţă de poporul min­ţit care realizează cât de fals a fost votul din 2008.

Vulnerabilitatea pentru siguranţa naţională a devenit chiar omul de care s-au legat speranţele dovedite false. Să nu ne facem iluzii că insula de Putere refugiată în spatele zi­du­ri­­lor Cotrocenilor va ceda! Paşii con­s­ti­tuţionali trebuie făcuţi alert, până nu explodează mămăliga.

×
Subiecte în articol: editorial