Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Din păcate, omagiem personalitatea lui Nicolae Titulescu în condițiile în care, amenințător de aproape de granițele noastre și sub pretexte care țin de o ideologie expansionistă, samavolnică, se petrece revoltătoarea agresiune a Federației Ruse împotriva Ucrainei. Fapt care readuce în actualitate teme și idei esențiale ale acestui eminent savant și om de acțiune, marele vizionar al Europei Unite și al ,,spiritualizării frontierelor’’, al cărui țel suprem ,,nu a fost acela de a pregăti războiul, ci de a pregăti o rețea de alianțe de așa fel încât războiul să devină imposibil’’.
Așa încât nu este deloc întâmplător faptul că una dintre principalele concluzii care au reieșit din substanțialele intervenții la ,,Sesiunea aniversară Nicolae Titulescu-140’’, organizată ieri sub auspiciile Academiei Române, Fundației Europene și Ministerului Afacerilor Externe, a fost rezumată atât de simplu și de sugestiv în acești termeni: ,,Avem nevoie de Titulescu!’’ Desigur, dată fiind complexitatea și anvergura operei lui Nicolae Titulescu- pe care, în alocuțiunea inaugurală a manifestării, academicianul Ioan Aurel Pop, președintele Academiei Române, l-a definit ca fiind ,,o viață dedicată României’’- intervențiile din cadrul sesiunii s-au concentrat asupra constantelor definitorii ale moștenirii sale spirituale.
Astfel, academicianul Răzvan Theodorescu, a pus în evidență contribuția lui Titulescu la afirmarea rolului Academiei Române în calitate de cel mai înalt forum al științei, culturii și al spiritualității românești, insistând aspra demersurilor pe care mediul academic, universitar și cel diplomatic le pun în act pentru a continua înaltele idealuri pe care le-a zidit ilustrul înaintaș. Un rol și un loc de excepție având, în acest sens, Fundația Europeană Titulescu, al cărui președinte și mentor este profesorul universitar Adrian Năstase și Asociația de Drept Internațional și Relații Internaționale. La rândul său, Janina-Maria Sitaru, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe, a prezentat preocuparea acestei instituții pentru a forma și pune în valoare un corp diplomatic de profesioniști, cu o viziune multilaterală, deschisă, așa cum a dorit să facă și Nicolae Titulescu în perioada în cele două mandate de ministru de externe.
Intervenția prof.univ.dr. Adrian Năstase, președintele Fundației Europene Titulescu, a avut ca temă opera de drept internațional a lui Nicolae Titulescu, autorul insistând în mod deosebit asupra actualității viziunii Marelui Tit în confruntarea dură între adepții dreptului forței și cei ai forței dreptului, recte între dreptul războiului și dreptul păcii. Viziune pe care Titulescu a exprimat-o atât de sugestiv prin sintagma ,,respectarea dreptului internațional este pavăza statelor mici’’, accentuând că ,,suveranitatea este fundamentul dreptului internațional’’. În mod deosebit, Adrian Năstase s-a referit la viziunea lui Nicolae Titulescu despre problematica suveranității statelor, la principiul egalității în drepturi și îndatoriri, fără nici-o excepție a statelor, la condițiile în care este benefică pentru toate părțile implicate revizuirea tratatelor, precum și la ideea că războiul de agresiune nu poate fi, niciodată, acceptat ca o soluție pentru rezolvarea conflictelor. Subiecte care s-au aflat, permanent, în centrul preocupărilor lui Nicolae Titulescu și care ,,revin în vremurile pe care le trăim’’. În context, profesorul Adrian Năstase a evocat personalității marcante ale școlii juridice și diplomatice românești care, fie și în condițiile în care ,,lumina venea de la Răsărit’’, au avut curajul și determinarea de a prelua și de a continua lecția lui Nicolae Titulescu. Personalități emblematice în galeria cărora academicianul profesor Traian Ionașcu, fost director al Institutului de Cercetări Juridice al Academiei, ocupă un loc aparte.
În intervenția sa, prof.univ.dr. Titus Corlățean, președintele Comisiei de Politică Externă a Senatului, a abordat o serie de elemente de actualitate ale definiției pe care Nicolae Titulescu a dat-o ,,agresiunii’’. Abordare în sprijinul căreia a adus o anumită situație puțin cunoscută, încă, în care s-au aflat înalte autorități ale Uniunii Europene, în martie 2014, când trebuiau să emită un document oficial prin care să ia atitudine față de invadarea Crimeii de către trupele Federației Ruse. Situație pe care senatorul Titus Corlățean a numit-o ,,un prilej de poticnire’’ și care a fost creată atunci când, din rațiuni nu atât de greu de înțeles, unii decidenți ai construcției europene ezitau să recurgă la un limbaj ferm, categoric, pe măsura gravității faptelor. Impas din care s-a ieșit folosindu-se definirea termenului ,,agresiune’’, dată în iulie 1933, în documentul numit ,,Convenția Titulescu-Litvinov’’, definiție astăzi larg acceptată ca reper fundamental în dreptul internațional. Acest document are și o semnificație politică aparte, a precizat Titus Corlățean, care rezultă din faptul că îi are ca autori pe ministrul de externe al României, Nicolae Titulescu, și pe Maximilian Litvinov, ministrul de externe al URSS. State care peste trei ani vor semna Protocolul care includea principiile de bază ale unui viitor tratat de asistență reciprocă. Demers diplomatic în care Nicolae Titulescu s-a angajat cu o totală bună credință și cu înțelepciune, fidel principiului său călăuzitor că,,România nu trebuie să înlocuiască un dușman cu alt dușman, ci trebuie să așeze o prietenie peste o altă prietenie’’. Viziune înțeleaptă și constructivă, care, însă, în țară, i-a adus grave și, mai ales, nedrepte, acuzații de ,,trădare’’ și de ,,alianță cu comuniștii’’, așa încât, dintr-o bolnavă aversiune ca și sub presiunea cercurilor de interese filo-germane, Carol al II-lea îl va demite din fruntea de șef al diplomației țării.
Substanțiale intervenții în cadrul Sesiunii aniversare au susținut prof. univ. dr. Mircea Duțu, directorul Institutului de Cercetări Juridice al Academiei (,,Opera juridică a lui Nicolae Titulescu. Dimensiunea de drept civil și legatul științific’’) și prof.dr. Constantin Hlihor(,,Provocări de securitate în spațiul pontico-baltic. Actualitatea lui Nicolae Titulescu’’), acesta urmând să apară, împreună cu celelalte intervenții, în viitorul număr al revistei ,,Perspective’’ pe care o editează Fundația Europeană Titulescu. Intervenția finală a manifestării a revenit prof.dr. Dumitru Preda, director științific al Fundației Europene Titulescu, care a abordat problematica relației între securitatea europeană și securitatea internațională în viziunea lui Nicolae Titulescu, cu referire în special la actualitatea acestei viziuni creatoare. Intervenție în care s-au făcut mai multe referiri la situațiile de criză provocate de brutala intervenție militară rusă în Ucraina. Intervenție pe care, pe bună dreptate, Dumitru Preda o consideră ,,o soluție imposibilă din care ar rezulta numai haos și anarhie’’. Adică o situația aflată într-o categorică, ireconciliabilă opoziție cu idealurile și cu valorile în care a crezut și pentru care a militat, atât de patetic și de hotărât, Nicolae Titulescu! De aici și afirmația cu care profesorul Dumitru Preda și-a încheiat intervenția: „Avem nevoie de Titulescu!”
Revenind, pentru a încheia aceste notații, la actualitatea unor analize, soluții sau întrebări pe care, la fiecare nouă lectură, opera lui Nicolae Titulescu le reconfirmă- ,,o anumită similitudine cu problemele care preocupă comunitatea internațională, astăzi’’(în abordarea lui Adrian Năstase)-, cred că a venit vremea să punem, fără reticențe și eufemisme de protocol, întrebarea: dacă și în ce măsură regimul politic de la Moscova recunoaște valabilitatea definirii agresiunii dată în ,,Convenția Titulescu-Litvinov’’ din iulie 1933? Urmând să accepte și își asume consecințele în temeiul normelor dreptului internațional.
Citește pe Antena3.ro
Pun întrebarea numai și numai din rațiuni morale și umanitare incompatibile cu dictatura forței, deși mai mult ca sigur că nu de la Moscova vom primi răspuns…
