Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Este firesc ca o autoritate monetară, precum Banca Centrală Europeană (BCE), să fie nemulţumită că euro e concurat de o monedă virtuală. Însă când BCE discută de bitcoin şi de riscurile asociate acestuia nu asupra spălării de bani şi a finanţării terorismului e necesar să se concentreze. Acestea sunt activităţi care au legătură cu guvernele. Bancherii centrali ar trebui să spună că euro şi dolarul au economii puternice şi diversificate în spate. Pe când bitcoin n-are aşa ceva. Lui trebuie să-i dai un cec în alb. În schimb, economiile Statelor Unite şi zonei euro constituie repere palpabile, iar monedele emise sunt conectate cu întreaga gamă de produse şi servicii.
Aşadar, bitcoin e legat de o ofertă mult mai săracă şi mai slabă calitativ decât euro şi dolarul. Asupra acestui risc trebuia să atragă atenţia BCE, pentru că moneda virtuală nu generează încredere, ci reprezintă doar o reacţie la relaxarea cantitativă (quantitative easing – QE), practicată mai întâi de SUA, iar apoi anunţată de euroland. Bitcoin este, practic, un refugiu. A-l achiziţiona nu înseamnă că ai încredere în el, ci că te deranjează excesul de dolari şi de euro. Fiindcă bitcoin nu doar că nu poartă competitivitatea economiilor occidentale, ci ne putem confrunta cu incompatibilitate la nivelul schimburilor, ca urmare a faptul că oferta şi cererea nu sunt omogene.
Văzând însă că bitcoin nu de competitivitate şi productivitate e legat, ci de fuga de coerciţie, marile bănci centrale ar trebui să înţeleagă că au mers prea departe cu policile monetare discreţionare. Şi că ar trebui să-şi asume apariţia bitcoin, la cât de mult i-au afectat pe oameni în raritatea bunurilor pe care le deţin.
În urmă cu o sută de ani, cine mergea cu o bancnotă la bancă primea în schimbul ei o valoare indubitabilă - câteva grame de aur. În prezent, banii atestă un drept de proprietate fluctuant asupra unei cantităţi de bunuri şi servicii. Şi, din păcate, incertitudinea şi volatilitatea sunt date de faptul că respectiva cantitate de bunuri oscilează după cum inflaţionează băncile centrale masele băneşti.
Citește pe Antena3.ro
