x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Editoriale Cărţile scrise de Ileana Vulpescu împrimăvărau sufletul românesc

Cărţile scrise de Ileana Vulpescu împrimăvărau sufletul românesc

de Florin Condurateanu    |    17 Mai 2021   •   08:03
Cărţile scrise de Ileana Vulpescu împrimăvărau sufletul românesc

S-a ridicat la Cer să le dăruiască şi îngerilor romane de talent şi sensibilitate, s-a dus spre Rai Ileana Vulpescu. O mare scriitoare, o iubitoare de Românie, o mare patriotă, cea care l-a însoţit spre celebritate şi pe soţul ei, distinsul cărturar Romulus Vulpescu, poet, traducător, eseist, cu inimă dăruită neamului, fost parlamentar. Cărţile scrise de Ileana Vulpescu au constituit o supapă pentru nemulţumirile românilor la adresa comunismului, erau o oază de frumos şi bogăție a ideilor. S-a vândut foarte bine romanul „Arta conversaţiei” , a fost şi transpus şi în piesă de teatru, se citeau cu inimă caldă şi romanele istorice ale distinsei scriitoare. Am trăit o întâmplare acum 35 de ani, care spune multe despre popularitatea scriitoarei Ileana Vulpescu. Am făcut pentru revista „Flacăra” un reportaj cu o primăriţă de pe meleagurile Bacăului, cu Ortansa Ţâţaru, ce conducea primăria din comuna Bereşti Tazlău, la o zvârlitură de băţ de comuna marelui compozitor George Enescu. Am surprins-o pe primăriţa Ortansa Ţâţaru când i-am cerut permisiunea să văd ce avea în geantă. Printre tabelele cu semnături am găsit romanul Ilenei Vulpescu „Sărută pământul acesta”, roman istoric şi patriotic. Profesoară de istorie inimoasă, Ortansa Ţâţaru, înaltă de 1,72 m, în reportaj o numeam „1,72 de suflet” mi-a explicat: „Bereşti Tazlău se întinde pe colinele astea, mă duc în satele comunei cu o şaretă care scârţâie, trasă de o iapă bătrână, chioară, cu o mână ţin hâţurile şi cu cealaltă dau foile la «Sărută pământul acesta»”! Am întrebat-o pe energica primăriţă Ortansa Ţâţaru care este motto-ul de viaţă al ei. „Tata, vechi petrolist din zonă, a aflat că m-au apucat durerile facerii pe o vijelie cu ninsori, a mers pe jos 7 kilometri prin viforniţă la spitalul din Comăneşti, mi-a strigat de pe sală «Sunt aici!». Ăsta mi-a rămas motto-ul pentru toată viaţa!”. Cum a decurs ziua primăriței „1,72 de suflet”? După ce a coordonat recoltarea porumbului, seara a oficiat o căsătorie pe timp de recoltare, a mers acasă, a gătit pentru familie şi la 1 noaptea s-a aşezat în pat, înainte de culcare şi-a mai odihnit sufletul pe romanul „Sărută pământul acesta”, de Ileana Vulpescu.

×