Cum s-a stopat reîntoarcerea realismului socialist în literatură

Mulţi detractori l-au atacat pe Adrian Păunescu cum că îl peria pe Ceauşescu şi, devenit poet de curte, primea permisiunea de a desfăşura în fiecare seară spectacolele cu mii de tineri şi adulţi, unde se spuneau versuri curajoase, ieşite din dogmele absurde ale comunismului. Poetul devenise un fel de supapă prin care se depresurizau nemulţumirile românilor, generaţii şi generaţii gustau din plăcuta, dar interzisa stare a libertăţii. Cunoscătorii povestesc cum că Nicolae Ceauşescu, amator de poezie, era în mare admiraţie faţă de talentul şi viforul din temperamentul la punctul de fierbere al lui Păunescu. Aşa se explică de ce Adrian Păunescu a fost declanşatorul luptei pentru lăsarea pe ecrane a curajosului film „Reconstituirea”, în care Horia Pătraşcu scrisese o nuvelă şi o transformase în scenariu cu moartea unui tânăr la o reconstituire inumană a unei altercaţii cu alt băiat, sub coordonarea Miliţiei, situaţie inconfortabilă pentru „epoca lumină”. Păunescu a atacat fără surdină cenzura comunistă şi Ceauşescu a început să-l simpatizeze, rămânând şi absorbit de forţa versurilor păunesciene. O altă scenă a probat că Adrian Păunescu era o voce în faţa căreia Nicolae Ceauşescu nu adopta surzenia. Când cuplul Ceauşescu a făcut o vizită în Coreea de Nord şi a căzut în admiraţia dictatorului obtuz Kim Ir-sen, cei doi despoţi intenţionau să impună revoluţia culturală stupidă şi în România. Adrian Păunescu şi Marin Preda au obţinut o audienţă la Ceauşescu, poetul a criticat planul de restricţionare a literaturii, în timp ce Marin Preda repeta obsesiv: „Tovarăşe Ceauşescu, dacă reintroduceţi realismul socialist, eu mă sinucid!”.

Şocat, Ceauşescu a renunţat la readucerea dogmelor comuniste în literatură. Dar Ceauşeasca şi politrucii alături de securitate îl pândeau pe Adrian Păunescu. Era seara de Bobotează şi Păunescu îşi lansa volumul „Iubiţi-vă pe tunuri”, la librăria Sadoveanu. Cărţile s-au epuizat într-o jumătate de oră şi mulţimea cerea suplimentarea stocului de cărţi, se tălăzuia, se spărsese vitrina, oamenii ocupaseră aproape tot Bulevardul Magheru. Se scanda: „Adriane, dă-ne cărţi!”. De regulă, mulţimile au cerut „pâine şi circ”, acum se cerea poezie. Tocmai atunci, dinspre CC a apărut alaiul de maşini cu Ceauşeşti, au trecut cu greu pe singura porţiune neocupată de poporul care cerea volumul lui Păunescu. În acea seară cu ger s-a bătut în cuie ideea de mazilire a lui Adrian Păunescu, cum e posibil ca în România poporul să scandeze alt nume decât Ceauşescu.

Citește pe Antena3.ro

Rezultat exit poll alegerile prezidenţiale 2024: Marcel Ciolacu intră în turul doi cu Elena Lasconi. Călin Georgescu, marea surpriză