Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
În mai puțin de 12 luni, România a fost scena unei transformări brutale a statu-quo-ului pieței muncii: am trecut rapid și fără să fim preveniți de vreun semnal anume de la o lipsă acută a forței de muncă la lipsa la fel de acută astăzi a locurilor de muncă. Economia românească, asemenea altor economii vulnerabile ale lumii, a căzut peste noapte în capcana întinsă cu cruzime de pandemia Covid -19. Lockdown-ul inițial din primăvara lui 2020 și întregul set ulterior de măsuri de restricționare a mobilității oamenilor și mărfurilor, închiderea sau diminuarea semnificativă a multor sectoare au aruncat în șomaj câteva sute de mii de angajați care trăiesc astăzi disperarea găsirii unui loc de muncă.
Pandemia economică indusă la scară largă de amenințarea Covid-19 apasă greu pe umerii multor companii antreprenoriale și chiar pe umerii unor lanțuri multinaționale și ai unor industrii transfrontaliere care au fost forțate să reducă masiv numărul de angajați. Presiuni financiare dublate de soluții digitale au devenit o amenințare pentru mâna de lucru umană. În raportul Global Risks Report 202, Forumul Economic Mondial (WEF) atrăgea atenția încă de la începutul anului cu privire la un risc “clar și actual”, cel al crizei ocupării forței de muncă, accentuat de inegalitatea accesului la digitalizare și de dezamăgirea generațiilor tinere cu privire la societate. Digitalizarea și automatizarea accelerate de pandemia Covid -19 au remodelat piața muncii și duce către înlocuirea câtorva zeci de milioane bune de locuri de muncă în următorii 5 ani, chiar dacă tot digitalizarea și munca la distanță vor fi o soluție pentru o parte dintre noi. Criza coronavirusului a schimbat complet piața forței de muncă și a readus pe tapet una dintre cele mai mari frici ale omului simplu: frica de a rămâne șomer.
Dacă în 2019 România avea mult mai multe joburi decât angajați, acum avem deja câteva sute de mii de oameni rămași fără serviciu. Iar un recent studiu realizat de PwC arată că tendințele globale sunt de natură să păstreze temerile legate de absența unui job: mai mult de jumătate dintre angajații chestionați (56%) cred că puțini oameni vor mai avea un loc de muncă stabil, pe termen lung, în viitor. Aproape jumătate (48%) consideră că angajările tradiționale nu vor mai exista și că abilitățile vor fi “vândute” pe termen scurt companiilor care au nevoie de ele, arată sondajul ”Hopes and fears 2021” realizat de PwC în rândul a 32.500 de angajați la nivel global.
De peste un an economia este guvernată de incertitudine, iar nesiguranța cu privire la ziua de mâine sporește anxietatea legată de locul de muncă, deja accentuată de contextul economic al ultimelor luni. Munca la distanță va continua și după pandemie, dar dintre angajații care pot lucra astfel, 72% preferă un mix între telemuncă și mersul la birou și doar 9% ar dori să revină la birou cu program complet. Experții PwC sunt de părere că, pe termen lung, “relațiile de muncă vor căpăta valențe noi, iar binomul angajat-angajator într-un loc de muncă fix nu va mai fi modelul dominant”. În condițiile în care pandemia a accelerat o serie de tendințe pe piața forței de muncă, 60% dintre angajați se tem că automatizarea va pune în pericol multe locuri de muncă, iar 39% cred că locurile lor de muncă vor fi „depășite” peste cinci ani.
Coronavirusul ne-a aruncat într-o eră a fricii: teama de infectare, de pierderea sănătății și chiar a vieții. Covid-19 ne-a condus peste noapte de la lipsa forței de muncă la lipsa locurilor de muncă.
Citește pe Antena3.ro
